Deputaţii jurişti îi cer procurorului general noi precizări în cazul Năstase

"Am solicitat noi precizări procurorului general pentru a putea prezenta un raport către plen să facă predarea cu privire la cele două dosare în cazul lui Adrian Năstase. Am solicitat precizări pentru că răspunsurile au fost considerate evazive şi nu au răspuns la toate întrebările pentru completa informare a colegilor. Ne-am menţinut poziţia anterioară şi am solicitat precizări suplimentare, pentru că răspunsurile au fost evazive şi am considerat că trebuie să ni se răspundă punctual pentru că este inuman şi anormal să cauţi în 25 de dosare, cât este la una din cauze, nişte probe care, din punctul nostru de vedere, sunt nule", a susţinut vicepreşedintele Comisiei juridice, social-democratul Florin Iordache.

Membrii Comisiei au discutat, într-o scurtă şedinţă cu uşile închise, răspunsurile primite de la Codruţa Kovesi, ca urmare a deciziei din 10 septembrie a Comisiei de a-i scrie procurorului general şi de a-i cere precizări cu privire la probele administrate în cele două cauze care îl privesc pe fostul premier.

Iordache a precizat că decizia de a-i scrie din nou procurorului general pentru precizări suplimentare a fost luată prin vot majoritar "pentru", trei voturi "împotrivă" şi două abţineri.

Iordache a menţionat că problema este "dacă probele sunt nule sau dacă ţin cont de deciziile ICCJ", menţionând că procurorul general le-a răspuns la cele două dosare precizând că "probele care au fost înaintate, din punctul dumneaei de vedere sunt corecte şi nu sunt lovite de nulitate".

El a subliniat că, în urma votului şi a opiniilor pe care le-au exprimat colegii săi, membrii Comisiei consideră că, având în vedere că există deja două decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care precizează că acele probe sunt nule, "acele probe nu trebuiau înaintate Parlamentului".

Întrebat dacă mai sunt şi alte probe în cazul Năstase, deputatul PSD a precizat că nu ştie.

"Nu ştim. Noi am solicitat ca la probele care ne-au fost înaintate să ni se precizeze dacă acestea sunt probele şi dacă în momentul în care au fost înaintate Parlamentului s-a ţinut cont de hotărârile date de ICCJ", a conchis Iordache.

La rândul său, deputatul PDL Daniel Buda a declarat că deputaţii democrat-liberali din Comisie au votat împotrivă, ca şi data trecută, pe motiv că ei consideră că "există elemente suficiente în conţinutul dosarelor care să justifice începerea urmăririi penale faţă de Adrian Năstase".

El a subliniat că procurorul general a anunţat că nu poate trimite probe neadministrate Parlamentului.

"În scrisoarea care a fost trimisă Parlamentului de către procurorul general Codruţa Kovesi reiese foarte clar că aceste acte urmează să fie calificate ca fiind acte premergătoare începerii urmăririi penale şi că nu are posibilitatea să trimită probe care până acum nu au fost administrate, câtă vreme începerea urmăririi penale nu a fost acceptată de Parlament. PSD, PRM şi PNL, prin absenţă, vor să aibă probe, or acestea nu mai pot fi administrate câtă vreme nu a început urmărirea penală ca urmare a avizului", a spus Buda.

Întrebat cât timp va dura acest schimb de scrisori, deputatul PDL a menţionat că acest lucru va dura atâta vreme cât "vor dori PSD, PNL şi PRM, pentru că ei conduc Camera Deputaţilor".

În 10 septembrie, membrii Comisiei juridice din Camera Deputaţilor au decis să retrimită cele două dosare privindu-l pe Adrian Năstase Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe motiv că probele existente în acestea sunt lovite de nulitate.

"Cu majoritate de voturi, membrii Comisiei juridice au constatat că probele care au fost înaintate în cele două dosare care-l vizează pe deputatul Adrian Năstase sunt lovite de nulitate. Mai mult, DNA, prin semnătura procurorului general, a încercat să inducă în eroare şi Parlamentul şi Comisia juridică, pentru că au existat două hotărâri ale ICCJ care au hotărât că toate probele care au fost efectuate sunt lovite de nulitate şi, în aceste condiţii, este încă un caz de a instrumenta politic, de a aduce la Parlament într-unul din cazuri 25 de dosare, în celălalt cinci, tocmai pentru a crea un eveniment mediatic, în condiţiile în care în toate dosarele sunt lovite de nulitate prin hotărârile ICCJ", a declarat atunci vicepreşedintele Comisiei juridice, Florin Iordache.

El a susţinut că deputaţii nu pot decide începerea urmăririi penale a fostului premier Adrian Năstase pe baza probelor administrate în cele două dosare.

În 15 aprilie, un complet de nouă judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis restituirea la Direcţia Naţională Anticorupţie a unui dosar în care este inculpat Adrian Năstase, respingând astfel cererea anchetatorilor de a continua procesul fostului premier PSD.

De fapt, hotărârea completului de nouă judecători a întărit decizia unui complet de trei magistraţi, care în 30 octombrie 2007 a admis cererea avocaţilor lui Adrian Năstase şi a lui Ioan Melinescu de retrimitere a dosarului "Mătuşa Tamara" la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru refacerea urmăririi penale.

În motivarea deciziei de restituire la procurori a dosarului "Mătuşa Tamara", judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au ţinut cont de decizia Curţii Constituţionale 665/2007 privind răspunderea ministerială şi de prevederile articolului 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului referitoare la dreptul la un proces echitabil.

"Curtea reţine că rezoluţia din 24 mai 2006 prin care s-a dispus în cauză începerea urmăririi penale, fiind conformă unor dispoziţii legale cu privire la care s-a constatat că sunt contrare legii fundamentale, nu poate fi menţinută", se arată în motivarea jduecătorilor instanţei supreme.

Judecătorii nu au acceptat punctul de vedere exprimat de procuror în sensul că decizia 665/2007 a Curţii Constituţionale produce efecte numai pentru viitor, putând fi aplicată numai în cursul urmăririi penale, nu şi în cele aflate în curs de judecată.

Magistraţii au explicat că semnificaţia dispoziţiilor legale potrivit cărora deciziile Curţii sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor este că aceste decizii nu produc efecte în cauzele în care au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile care au intrat în puterea lucrului judecat.

Problema aplicabilităţii deciziilor Curţii Constituţionale a fost tranşată explicit de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în noiembrie 2007, în motivarea restiturii la Direcţia Naţională Anticorupţie a dosarului Zambaccian, în care este inculpat fostul prenier Adrian Năstase.

Judecătorii au decis atunci că hotărârile Curţii Constituţionale se aplică "direct şi nemijlocit" în dosarul în care a fost invocată problema de drept care a dus la sesizarea Curţii, iar prin publicarea deciziilor în Monitorul Oficial, ele devin general obligatorii pentru viitor. Magistraţii au explicat faptul că invocarea unei excepţii de către o parte a procesului are ca scop, în primul rând, soluţionarea respectivei cauze în acord cu legea şi, prin invocarea excepţiei de neconstituţionalitate, în acord cu Constituţia.

Pe de altă parte, în motivarea din dosarul "Mătuşa Tamara", judecătorii au statuat că nu pot menţine nici celelalte acte îndeplinite şi nici măsurile luate ulterior, fiind impusă restituirea cauzei la procuror, pentru refacerea urmăririi penale cu respectarea normelor de procedură cuprinse în Legea 115/1999 republicată.

"Este de precizat că nu se poate reţine incidenţa în cauză a dispoziţiilor articolului 197, alineatul 2, din Codul de procedură penală, deoarece nu există niciunul dintre cazurile de nulitate absolută prevăzute expres şi limitativ de dispoziţia legală menţională. Întrucât între faptele pentru care sunt trimişi în judecată cei doi inculpaţi există conexitate în sensul articolul 34, litera d, din Codul de procedură penală, se va restitui la procuror întreaga cauză", explică judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.