Avocatul Poporului sesizat în legătură cu neconstituţionalitatea Legii ANI

În 18 septembrie, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât ca, în conformitate cu dispoziţiile articolului 13 lit.f) din Legea 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului, aceasta să sesizeze Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii 144/2007 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate.

Astfel, CSM cere Avocatului Poporului să iniţieze procedura în faţa Curţii Constituţionale pentru eliminarea textelor neconstituţionale, prevederi similare eliminate din altă lege care a fost reclamată Curţii.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a invocat faptul că, prin Decizia 453/16 aprilie 2008, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale dispoziţiile legii pentru modificarea Legii 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici.

Obiectul sesizării l-au constituit dispoziţiile articolului I punctul 2 din lege, care încalcă dispoziţiile constituţionale ce prezumă caracterul licit al dobândirii averii (articolul 44, alineatul 8, din Constituţie).

"Textul invocat prevede că dacă între averea dobândită pe parcursul exercitării funcţiei şi veniturile realizate în aceeaşi perioadă se constată diferenţe nejustificabile prin veniturile realizate, curtea de apel va stabili, prin hotărâre, bunurile sau cota parte din acestea care nu au fost dobândite din venituri sau alte surse legale ale persoanei a cărei avere este supusă controlului", susţin membrii CSM.

Curtea Constituţională a statuat că sfera de cuprindere a expresiei "diferenţe nejustificabile" nu poate fi determinată, astfel că legea supusă controlului reglementează măsuri excesive, insuficient elaborate şi uneori imposibil de realizat, dar cu efect evident neconstituţional, astfel că este necesară înlăturarea acestora.

"În legătură cu motivul de neconstituţionalitate invocat, Curtea Constituţională a reţinut că prezumţia dobândirii licite a averii constituie una dintre garanţiile constituţionale ale dreptului de proprietate şi se întemeiază pe principul general potrivit căruia orice act sau fapt juridic este licit până la dovada contrarie, impunând, în ceea ce priveşte averea unei persoane, ca dobândirea ilicită a acesteia să fie dovedită. Prezumţia instituită prin textul constituţional (articolul 44 alin. 8) nu împiedică cercetarea caracterului ilicit al dobândirii averii, însă prin dispoziţiile criticate se urmăreşte răsturnarea sarcinii probei prevăzându-se că averea a cărei dobândire nu se justifică se confiscă. Aşadar, averea persoanei este prezumată ca fiind dobândită licit, până la dovada contrarie făcută de chiar titularul ei", explică CSM în sesizarea transmisă Avocatului Poporului.

În urma sesizării Curţii Constituţionale de către 71 de deputaţi cu privire la Legea pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, Curtea şi-a extins controlul de constituţionalitate şi asupra celorlalte dispoziţii ale legii, constatând neconstituţionalitatea dispoziţiilor care reglementează caracterul public al declaraţiilor de avere şi de interese şi comunicarea hotărârii instanţei către parchet, organele de specialitate ale Ministerului Economiei şi Finanţelor şi instituţiei la care lucrează persoana în cauză, întrucât şi acestea sunt neconforme cu art. 44 alin. (8) din Constituţie.

"Raţiunile avute în vedere la pronunţarea deciziei Curţii Constituţionale 453/16 aprilie 2008 se regăsesc şi în cazul Legii 144/2007. Cum efectul acestei decizii se limitează strict la dispoziţiile legale ce au constituit obiectul controlului de constituţionalitate, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că este necesară sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii 144/2007. Astfel, articolul 4 din actul normativ invocat utilizează aceleaşi sintagme criticate de Curtea Constituţională, prevăzând la alineatul 3, litera a, că inspectorul de integritate verifică "dacă diferenţa vădită este justificată". Articolul 10 - literele e şi f - reglementează atribuţiile persoanelor desemnate cu implementarea prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere şi de interese privind asigurarea publicităţii acestora, iar articolul 48 reglementează comunicarea actului rămas definitiv, prin care se constată caracterul nejustificat al averii", explică CSM.

Sursa citată subliniază că având în vedere că efectele Deciziei Curţii Constituţionale 453/16 aprilie 2008 nu pot fi extinse asupra dispoziţiilor similare din Legea 144/2007 s-a apreciat că este necesară sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor acestei legi.

CSM critică articolul 4 din Legea ANI care prevede alineatul (3) că "dacă în urma comparării datelor din declaraţii, respectiv a analizării documentelor suplimentare primite, inspectorul de integritate constată că există o diferenţă vădită între averea dobândită pe parcursul exercitării funcţiei şi veniturile realizate în aceeaşi perioadă, acesta procedează după cum urmează: a) verifică dacă diferenţa vădită este justificată. În cazul în care inspectorul de integritate constată că diferenţa nu este justificată, sesizează instanţa competentă pentru stabilirea părţii de avere dobândită sau a bunului determinat
dobândit cu caracter nejustificat, a cărui confiscare o solicită".

De asemenea, CSM critică articolul 10 care stipulează la literea e) că inspectorul de integritate "asigură publicarea şi menţinerea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese, pe pagina de internet a instituţiei, dacă aceasta există, sau la avizierul propriu, în termen de cel mult 30 de zile de la primire. Declaraţiile de avere şi de interese se păstrează pe pagina de internet cel puţin 5 ani de la publicare, după care se arhivează potrivit legii; f) trimit Agenţiei, în termen de cel mult 10 zile de la primire, copii certificate ale declaraţiilor de avere şi ale declaraţiilor de interese primite, pe care Agenţia le publică pe pagina proprie de internet, în termen de 30 de zile de la primirea acestora, şi le menţine publicate pe durata prevăzută de dispoziţiile lit. e)".

În 25 august. Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat ANI, dar şi Inspecţia judiciară a CSM cu privire la cei peste 900 de judecătorii, procurori, magistraţii asistenţi şi asistenţi judiciari care nu şi-au depus declaraţiile de avere şi de intere până la termenul prevăzut de lege.

A doua zi, Consiliul a anunţat că va reverifica evidenţa privind situaţia depunerii declaraţiilor de avere şi de interese pe care le gestionează, precizând că s-au strecurat anumite erori.

Concret, în urma reacţiilor unor magistraţi, CSM a transmis un comunicat, arătând că, faţă de situaţia creată, până la data de 27 august, Consiliul Superior al Magistraturii "va proceda la reverificarea evidenţei privind situaţia depunerii declaraţiilor de avere şi de interese pe care le gestionează, orice eventuale modificări ale acesteia urmând a fi publicate pe site-ul Consiliului şi transmise Agenţiei Naţionale de Integritate".