El a afirmat, la o conferinţă organizată de Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj, că mai grav decât costurile financiare în sine este riscul de pierdere a încrederii "într-un sistem financiar croit în câteva secole, sistem care se află la temelia economiei moderne".
"Nu îmi dau seama până unde cunoaşterea insuficientă, chiar din partea conducătorilor unor mari instituţii financiare, a fost de vină şi de unde orbirea a venit din dorinţa de profit, din mirajul că acesta poate fi generat din nimic, fără risc şi aproape fără capital", a spus Isărescu.
Potrivit guvernatorului BNR, iluziile s-au transformat "în profituri şi dividende suculente", iar calitatea creditelor de unde a pornit "bulgărele de zăpadă" s-a deteriorat tot mai mult, pe măsură ce sloganul "ai o casă, ai un împrumut" a pătruns tot mai adânc în societatea americană, îndemnându-i pe tot mai mulţi să se împrumute ieftin, pe seama valorii umflate a locuinţelor, indiferent de capacitatea de a restitui împrumuturile respective.
"Probabil că nu s-ar fi ajuns atât de departe dacă reglementarea creditului, fie el şi cu ipotecă, ar fi fost mai strânsă, dacă reglementările americane ar fi fost mai aproape de standardele de la Basel cu privire la nevoia de capital, dacă marile firme de audit ar fi examinat cu mai multă atenţie acele miraculoase plasamente clasificate AAA, dar care aduceau randamente care nu sunt uzuale la asemenea instrumente sigure, dacă nu s-ar fi căscat aşa o prăpastie între dreptul managerilor de a încasa bonusuri ameţitoare şi răspunderea lor, atunci când, peste ani, se dovedeşte că totul a fost un balon de săpun", a spus Isărescu.
Guvernatorul a explicat că la baza declanşării crizei financiare americane au stat întâi instrumentele financiare derivative, un termen care descrie credite obişnuite, acordate cu o garanţie ataşată, care au trăsături - dobânzi, maturităţi şi altele - standardizate, care permit ca acestea să fie "împachetate" şi vândute de o instituţie de credit pentru a obţine lichiditate şi a acorda noi credite.
"Este interesant că, în procesul împachetării şi reîmpachetării, erau folosite instrumente matematice sofisticate, îndeosebi din teoria probabilităţilor, care urmăreau să arate cât de mic este riscul şi de mare profitul pe care îl asigură aceste instrumente", a mai spus Isărescu.
El a participat, vineri, la Universitatea "Babeş-Bolyai", la deschiderea oficială a conferinţei "Enhancement of Knowledge on Higher Education and Its Dissemination: Imperative for Policy and Practice".