Pedeapsa Mariei Vlas scăzută în procesul FNI pentru bună purtare, potrivit motivării instanţei

Totodată, Curtea amendează decizia instanţei inferioare, Tribunalul Bucureşti, care ar fi comis o serie de greşeli, astfel că hotărârea este imposibil de aplicat pe latură civilă.

"Curtea apreciază că se impune reducerea pedepselor aplicate de către instanţa de fond inculpatei la un cuantum egal cu minimul special prevăzut de lege. În acest sens va avea în vedere persoana inculpatei, care este la primul conflict cu legea penală, vârsta acesteia, starea de sănătate, atitudinea procesuală sinceră şi de cooperare cu organele judiciare, comportamentul său rezultând din prezentarea sa în faţa instanţei de apel şi după punerea sa în libertate", arată judecătorii în motivarea de 1773 de pagini.

Aceştia nu au reţinut însă varianta exprimată de Vlas pe parcursul procesului, aceea că ar fi fost constrânsă moral de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu pentru a comite şi continua infracţiunile pentru care a fost acuzată.

"Inculpata nu a precizat în niciun fel natura pericolului grav pentru persoana sa sau a altei persoane, legate de punerea în pericol a vieţii, a sănătăţii, a integrităţii corporale, a libertăţii sau a altei valori care ar fi putut fi prejudiciate dacă nu ar fi comis faptele ilicite despre care afirmă că s-au săvârşit sub imperiul constrângerii morale. (...) În acelaşi sens, împrejurarea invocată de către apelantă raportat la faptul că indicele de creştere al valorii unităţii de fond era stabilit de către Vîntu Sorin Ovidiu nu este de natură a o exonera pe aceasta de răspundere, în condiţiile în care inculpata deţinea o funcţie de conducere în cadrul SC SOV INVEST SA, calitate în care a comunicat atât CNVM cât şi investitorilor creşteri permanente ale valorii unităţii de fond, despre care avea cunoştinţă că nu sunt reale", explică judecătorii în motivarea lor.

Motivarea judecătorilor Curţii arată foarte multe nereguli din decizia Trbunalului Bucureşti referitoare la modul cum au fost înregistraţi mai mulţi pagubiţi care şi-au depus cererile în calitate de părţi civile sau vătămate. Judecătorii Curţii arată că din cauza numeroaselor greşeli sentinţa dată de Tribunalul Bucureşti, pe latură civilă, este "aproape" imposibil de executat.

"Analizând hotărârea instanţei de fond (Tribunalul Bucureşti - n.r.), cu privire la soluţionarea laturii civile, Curtea constată că aceasta cuprinde numeroase greşeli care fac aproape imposibilă punerea ei în executare de către părţile civile. În primul rând, tribunalul a dispus obligarea inculpaţilor şi a părţilor responsabile civilmente la plata despăgubirilor reprezentând contravaloarea unităţilor de fond către părţi civile care sunt menţionate de câte două ori, cu acelaşi număr de unităţi de fond, deşi acestea sunt în posesia unui singur carnet de investitor", se arată în decizia Curţii de Apel Bucureşti.

Curtea mai constată că instanţa de fond a acordat, în mod greşit, unor părţi civile despăgubiri reprezentând contravaloarea unui "număr uriaş" de unităţi de fond "de ordinul zecilor de mii sau chiar zecilor de milioane", unităţi de fond pe care respectivele persoane nu le deţineau, se mai notează în motivare.

Potrivit documentului citat, "o parte dintre părţile civile apar, în mod greşit, de câte 2, 3, 4, 5, 6, 7 sau chiar 8 ori, cu acelaşi număr de unităţi de fond şi deşi, acestea sunt posesoare a unui singur carnet de investitor, instanţa Tribunalul Bucureşti a dispus obligarea inculpaţilor şi a părţilor responsabile civilmente la plata despăgubirilor constând în contravaloarea unităţilor de fond corespunzătoare a 2, 3, 4, 5, 6, 7 sau 8 carnete cu acelaşi număr de unităţi de fond".

În 18 iunie anul acesta, Ioana Maria Vlas a fost condamnată la zece ani de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, pentru înşelăciune şi abuz în serviciu, timp de cinci ani având îngrădite anumite drepturi, după ce îşi ispăşeşete pedeapsa. Totodată, instanţa a constatat faptul că infracţiunea de fals pentru care a fost acuzată Vlas s-a prescris.

Mihaela Sima şi Marian Petrescu au fost condamnaţi la patru ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei pentru înşelăciune.

Andrei Marius a fost achitat de infracţiunea de complicitate la înşelăciune, fiindu-i prescrisă infracţiunea de fals.

Gavril Bătrân a fost condamnat la doi ani de detenţie pentru neglijenţă în servciu, infracţiune ce a fost graţiată prin ultima lege dată în acest sens.

De asemenea, Ştefan Boboc şi Cezara Bebis au fost graţiaţi de pedepsele de trei ani de închisoare, iar în cazul lui Gheorghe Bucur s-a constatat prescrierea faptei de fals, fiind condamnat la trei ani şi trei luni de închisoare pentru complicitate la înşelăciune.

Nicolae Popa a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru înşelăciune şi delapidare, infracţiunea de fals fiindu-i prescrisă.

În acest proces, Curtea de Apel Bucureşti a renunţat la audierea lui Sorin Ovidiu Vântu în procesul privind prăbuşirea FNI, întrucât acesta nu s-a prezentat în faţa instanţei, în pofida citaţiilor de aducere cu mandat de la judecători, iar instanţa a epuizat mijloacele procedurale pentru a-l aduce la proces.

Cea care a cerut audierea lui Sorin Ovidiu Vântu a fost Ioana Maria Vlas, susţinând că omul de afaceri a fost scos de sub urmărire penală în rechizitoriul întocmit de Ministerul Public, deşi ar fi fost beneficiarul unor sume importante din fondul de investiţii. Vlas a mai susţinut că Vântu ar trebui să aibă cel puţin calitatea de instigator sau de complice.

Ioana Maria Vlas a fost pusă în libertate în 7 aprilie.

Iniţial, Ioana Maria Vlas, fostul administrator al SOV Invest, a fost condamnată de Tribunalul Capitalei la 13 ani de închisoare pentru înşelăciune, fals în înscrisuri şi abuz în serviciu în formă calificată, iar Nicolae Popa - fost director al grupului de firme Gelsor şi membru al Consiliului de Încredere al Sov Invest - la 15 ani de închisoare, pentru înşelăciune şi fals în înscrisuri.

Totodată, Marian Petrescu, fost preşedinte al SOV Invest, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, în timp ce Mihaela Sima, fost director economic al SOV Invest, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi. Marius Andrei, cenzor extern independent al SOV Invest, a primit o pedeapsă de patru ani de detenţie.

Gavril Bătrân şi Diţă Ioan, membri al Consiliului de Administraţie al SOV Invest, au primit o pedeapsă de câte cinci ani de închisoare, iar Bebis Cezara, comisar coordonator al Departamentului de reglementare a pieţei şi intermediere financiară din cadrul CNVM şi Boboc Ştefan, fost preşedinte al CNVM, au fost condamnaţi la câte trei ani cu suspendarea executării pedepsei. Gheoghe Negură şi Mircea Ianculescu, foşti membri ai Consiliului de Încredere FNI, au fost condamnaţi la câte trei ani de închisoare, de către Tribunalul Bucureşti.

Tribunalul a constatat încetarea procesului în privinţa lui Camenco Petrovici, fostul preşedinte al CEC, care a decedat.

Decizia de condamnare dată în acest caz a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Între timp, Tribunalul Bucureşti a declarat valabil contractul de fidejusiune/cauţiune încheiat în 6 decembrie 1999 între CEC, SOV Invest şi FNI. Instanţa a obligat persoanele condamnate şi firmele din acest dosar la plata de despăgubiri către 130.798 de investitori FNI, dar nu a acordat şi daunele morale cerute.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a început plata despăgubirilor către păgubiţii FNI, care, până la sfârşitul lui 2008, ar urma să primească o sumă estimată la 400 de milioane de lei.