Nicolăescu: În octombrie începe vaccinarea elevelor împotriva cancerului de col uterin

Demnitarul a arătat, în deschiderea seminarului Academia Europeană de Sănătate, ocazie cu care a prezentat bilanţul activităţii, că reforma din sistemul sanitar din perioada 2005-2008, "prima reformă reală din ultimii 30 de ani", a vizat printre altele majorarea alocaţiillor bugetare, evaluarea sănătăţii populaţiei, prevenţia în bolile oncologice, în special vaccinarea împotriva cancerului de col uterin.

Ministrul Eugen Nicolăescu a anunţat că pentru prima dată în octombrie 2008 va începe vaccinarea elevelor de clasa a IV-a pentru virusul HPV, asociat cu 96 la sută din cancerele de col uterin.

Totodată, femeile din grupa ţintă între 25 şi 64 de ani vor primi, eşalonat, din toamna acestui an, invitaţia de participare la primului program organizat de screening pentru cancerul de col uterin, care va dura trei ani, pentru acest an fondurile fiind deja alocate, a mai spus Nicolăescu.

El a precizat că, în ultimii trei ani, Ministerul Sănătăţii Publice a acordat atenţie şi acţiunilor de promovare a sănătăţii. În acest sens s-au realizat imunizările conform calendarului naţional de vaccinare, prin asigurarea vaccinurilor împotriva bolilor care pot fi prevenite.

"Ca urmare a accentuării laturii curative, durata medie de spitalizare, situată în perioada 2002-2005, la un nivel relativ constant de opt zile s-a redus în 2006 la 7,8 zile, respectiv la 7,6 în 2007", a mai spus demnitarul.

De asemenea, comparativ cu anul 2004, cheltuielile publice pentru Sănătate s-au majorat semnificativ încă din primul an de mandat, creşterea fiind de 33 la sută în anii 2005 şi 2006, de 75 la sută în anul 2007 şi de 129,4 la sută în 2008.

Totodată, ponderea cheltuielilor în PIB pentru Sănătate a crescut progresiv, ajungand în 2008 la 4,1 la sută, faţă de 3,8 la sută în 2007 şi respectiv 3,7 la sută în 2004.

Cheltuielile efectuate de Ministerul Sănătăţii Publice au crescut cu 119,2 la sută în 2007 faţă de 2004, iar pentru anul 2008, cheltuielile programate sunt de 4.425,5 milioane de lei, în creştere cu 51 la sută faţă de 2007, a mai spus Nicolăescu.

Prin creşterea fondurilor pentru medicamente cu 130 la sută, de la 1.138,4 milioane lei în 2004, la 2.617,9 milioane de lei în 2007, peste 2.000 de medicamente se eliberază gratuit sau compensat. De asemenea, a fost lărgit accesul la medicamente prin regândirea listei de gratuite şi compensate, noua listă având cu 25 la sută mai multe DCI-uri (substanţe active care stau la baza medicamentelor) şi fiind incluse medicamente de ultima generaţie, ceea ce va duce la o mai bună gestionare a bolilor şi la creşterea calităţii vieţii pacientului, a adăugat demnitarul.

Ministrul Sănătăţii a mai arătat că a fost creată şi posibilitatea aciziţionării prin farmaciile cu circuit deschis a medicamentelor necesare tratamentului ambulatoriu pentru afecţiunile oncologice, diabet zaharat şi tratamentul stării posttransplant, incluse în subprograme de sănătate aferente, măsură care a venit în sprijinul bolnavilor cu afecţiuni grave, facilitând accesul acestora la medicamentele necesare.

"Sumele pentru asistenţă medicală primară şi ambulatorie de specialitate au fost majorate cu 88,3 la sută, de la 547,9 milioane lei în anul 2004 la 1.031,9 milioane lei în anul 2007, fără sumele aferente programului naţional de evaluare. De fapt, programul naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei (PNESS) în asistenţa medicală primară este începutul medicinei preventive în România", a continuat Nicolăescu.

În perioada iulie 2007-iulie 2008, interval în care s-a derulat PNESS s-au prezentat la medic şi au fost evaluaţi 11.104.655 de cetăţeni, respectiv peste 55 la sută din populaţia care a primit taloane.

Din cei peste 11 milioane de cetăţeni evaluaţi, 1.215.593 sunt neasigurate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. În urma evaluării au fost identificate 4.114.969 de persoane cu risc de îmbolnăvire, reprezentand 37 la sută din persoanele evaluate. De asemenea, 30 la sută din cei evaluaţi prezintă risc de îmbolnăvire prin diabet zaharat, şapte la sută prezintă riscul apariţiei unei afecţiuni cardiovasculare, iar pe locul trei se află riscul de îmbolnăvire printr-o afecţiune oncologică, a mai spus ministrul.

În perioada 2004-2007, veniturile medii salariale ale diferitelor categorii profesionale (care includ şi alte drepturi salariale) s-au dublat. Astfel, la medici şi farmacişti veniturile au crescut cu 95 la sută, alt personal sanitar superior, 101 la sută, personal sanitar mediu - 106 la sută, personal sanitar auxiliar - 120 la sută şi personal de cercetare - 110 la sută. Personalul din unităţi sanitare publice care funcţionează în localităţi cu condiţii deosebite de muncă sau unde atragerea personalului se face cu greutate beneficiază de un spor între 20-60 la sută din salariul de bază.

În plus, au mai fost majorate şi salariile de baza ale medicilor rezidenţi cu sume între 83 şi 89 la sută. Astfel, salariul de baza al unui medic rezident în ultimii doi ani de pregătire a crescut de la 684 de lei în ianuarie 2004 la 1.327 lei în decembrie 2007. Pentru asigurarea stabilităţii în sistemul sanitar, personalul a beneficiat în anul 2007 de o prima de stabilitate, urmând ca în acest an să primescă o a doua primă de stabilitate.

De asemenea, a fost majorat numărul medicilor de familie, aproape 40 la sută dintre aceştia profesând în mediul rural.

Începând din luna iulie 2008, administraţia publică locală are posibilitatea să acorde facilităţi şi stimulente aferente instalării unui medic, înfiinţării şi funcţionării cabinetului medical şi s-a creat posibilitatea efectuării de investiţii publice, din bugetul de stat, în infrastructura medicală din mediul rural.

Începând de la 1 ianuarie 2007, unităţile şi compartimentele de primire a urgenţelor din cadrul spitalelor de urgenţă sunt finanţate din bugetul de stat şi din venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice, cu sumele aferente cheltuielilor de personal şi cheltuielilor cu medicamentele şi materialele sanitare, prevăzute în mod distinct în bugetul spitalului.

Ministrul Sănătăţii susţine că asistenţa medicală de urgenţă a fost reorganizată atât prin redefinirea cadrului legal, cât şi prin implementarea unor proiecte cu finanţare externă, prin care se urmăreşte îmbunătăţirea infrastructurii şi a dotării cu echipamente şi pregătirea continuă a personalului din unităţi şi camere de primiri urgenţă. Au fost create Servicii Mobile de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD) noi în 21 de judeţe şi în municipiul Bucureşti, iar numărul echipajelor de intervenţie a crescut de la 30 în 2005, la 120 în 2008, urmând ca în anul 2009 numărul acestora să crească cu încă 150 de echipaje, capitala având în prezent 30 de echipaje, a adăugat ministrul.

Totodată, au fost achiziţionate 1.520 de ambulanţe, faţă de 400 în perioada 2000-2004, ceea ce a determinat reînoirea parcului auto şi atingerea standardelor UE. În cursul anului 2008 vor mai fi achiziţionate încă 900 de ambulanţe, precum şi patru maşini de intervenţie în accidente colective şi dezastre şi 16 maşini de transport politraumatisme şi victime.

Demnitarul a mai arătat că licitaţia pentru suplimentarea cu trei maşini de intervenţie în accidente colective şi dezastre şi respectiv 55 de maşini de transport politraumatisme şi victime a fost adjudecată.

Potrivit lui Nicolăescu, au fost dotate cu echipamente medicale moderne şi performante 63 de UPU şi 250 de CPU şi camere de gardă, în valoare 167,7 milioane de euro, asigurând astfel servicii la standarde europene.

"În ceea ce priveşte dezvoltarea asistenţei medicale spitaliceşti, a fost elaborată şi adoptată nota privind programul de modernizare a infrastructurii unităţilor medicale, având ca principal obiectiv creşterea accesului populaţiei la servicii medicale performante, care să acopere nevoile acesteia şi care să fie comparabile cu cele oferite în prezent de furnizorii de servicii de acelasi tip din state membre UE", a mai spus ministrul.

Acesta a adăugat că programul de îmbunătăţire a serviciilor de asistenţă medicală de urgenţă cuprinde dezvoltarea acestora în faza spitalicească. Astfel, se preconizează construirea a 28 de spitale de urgenţă noi şi reabilitarea şi modernizarea a 15 spitale de urgenţă. După finalizarea modernizării infrastructurii, reţeaua spitalicească de urgenţă la nivel judeţean şi regional va fi structurata în opt spitale regionale de urgenţă şi 35 spitale judeţene de urgenţă.

Demnitarul a mai arătat că în 2007 au fost începute activităţile premergătoare modernizării acestui tip de infrastructură, fiind realizate studiile de prefezabilitate şi fezabilitate necesare pentru proiectarea, construcţia şi dotarea cu echipamente medicale pentru opt spitale regionale de urgenţă şi 20 de spitale judeţene de urgenţă, precum şi 10 spitale comunale, oraşeneşti şi municipale.

"În 2008 au continuat acţiunile de pregătire a dezvoltării şi modernizării infrastructurii sistemului sanitar cu derularea procedurilor pentru achiziţia publică a 32 obiective noi de investiţii din care, patru spitale regionale de urgenţă, 18 spitale judeţene de urgenţă şi 10 spitale comunale, orăşenşti şi municipale. Au fost finalizate studiile de fezabilitate pentru proiectarea, construirea şi dotarea cu echipamente medicale a încă trei spitale de urgenţă (Constanţa, Cluj şi Olt) şi au fost realizate studiile de fezabilitate pentru 15 spitale judeţene de urgenţă, urmând aprobarea indicatorilor tehnico-economici prin Hotărâri de Guvern pentru cele 15 spitale judeţene de urgenţă. Alături de aceste invesţii au mai fost finanţate în anul 2007 realizarea unui obiectiv de investiţie nou, consolidări la 15 clădiri de spital, 373 lucrări de reparaţii capitale; realizarea studiilor de prefezabilitate pentru reabilitarea a 15 spitale judeţene, iar pentru anul 2008 au fost fianaţate 47 lucrări de reparaţii capitale pentru reabilitarea structurilor de psihiatrie şi 17 lucrări de reparaţii capitale la spitale", a adăugat Nicolăescu.

El a mai spus că tot în 2007 a avut loc cel mai amplu program de dotare cu aparatură medicală a unităţilor sanitare, care s-a concretizat prin achiziţia de aparatură medicală şi aparatură medicală de înaltă performanţă.

"În acest moment, sunt create toate condiţiile pentru a trece la modernizarea infrastructurii, prin construcţia de noi unităţi medicale, reabilitarea, extinderea şi modernizarea unor unităţi existente şi pentru realizarea tuturor prevederilor asumate prin Programul de Guvernare", a conchis Nicolăescu.