Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoPotrivit unui comunicat de joi al companiei, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD) ar fi trebuit să dispună emiterea Acordului de funcţionare pentru barajele Corna şi Cetate, după ce Comisia de experţi a MMDD a aprobat emiterea acestor Avize de funcţionare în siguranţă încă din anul 2007, vot reluat, în unanimitate, şi în şedinţa din 26 martie 2008.
Roşia Montană Gold Corporation susţine că după votul comisiei de experţi, MMDD, în calitate de autoritate competentă, avea obligaţia de a emite Avizul privind documentaţia în termen de maxim o săptămână de la data ţinerii şedinţei şi Acordul de funcţionare în termen de zece zile de la data primirii solicitării.
"Roşia Montană Gold Corporation a urmat procedurile legale şi a îndeplinit toate cerinţele prevăzute de lege pentru obţinerea Avizelor şi Acordurilor de funcţionare încă din anul 2007. Compania consideră că refuzul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile este nelegal şi reprezintă un abuz de putere", a declarat directorul general al companiei, Dragoş Tănase, citat în comunicat.
Gabriel Resources este o companie minieră, cu sediul în Canada şi listată la bursa din Toronto. Compania Gabriel Resources este implicată în explorarea şi dezvoltarea unor licenţe miniere din România şi este angajată în dezvoltarea proiectului aurifer Roşia Montană, pe care îl deţine în proporţie de 80 la sută.
Sursa citată precizează că Gabriel Resources a investit în România peste 350 de milioane de dolari prin Roşia Montană Gold Corporation şi va aloca mai mult de 2,5 miliarde de dolari pentru dezvoltarea Proiectului minier Roşia Montană.
Proiectul de exploatare a aurului şi a argintului de la Roşia Montana a ajuns într-un impas, după ce Guvernul a respins, în septembrie 2007, evaluarea privind impactul asupra mediului.
În luna ianuarie, Curtea de Apel Alba a anulat certificatul de urbanism emis, în anul 2004, de Consiliul Local Roşia Montană, prin care zona era declarată zonă industrială şi rezervată proiectului minier propus de Gabriel Resources.
Decizia Curţii obligă Ministerul Mediului la returnarea documentaţiei depuse pentru obţinerea autorizaţiei de mediu, fapt care ar anula întregul proces de obţinere a autorizaţiilor necesare pentru exploatarea minieră în zona Roşia Montană. Refacerea demersurilor ar dura, potrivit companiei, în jur de zece ani.
Totodată, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a dat în judecată Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD), dar şi pe ministrul Korodi Attila şi pe secretarul de stat Silviu Stoica, reprezentantul ministerului în Comitetul de Analiză Tehnică a proiectului minier, compania fiind nemulţumită de decizia instituţiei de întrerupere a procedurii de autorizare a proiectului său minier.
Acţiunea în instanţă a fost depusă de companie la Curtea de Apel Bucureşti.
Printr-o cerere depusă în luna iunie la dosarul instanţei, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) arată că a plătit deja angajaţilor concediaţi 877.302 de euro, adică 3.216.102 lei, din care 986.310 lei reprezintă plăţi compensatorii conform Contractului Colectiv de Muncă, iar 2.229.792 de lei plăţi compensatorii potrivit proiectului de concediere colectivă.
Acelaşi document arată că RMGC are de plătit un total de 1.485.554 de euro cu titlu de plăţi compensatorii către angajaţii ale căror posturi au fost restructurate în urma decizei Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD) de a opri procedura de autorizare a proiectului minier din Apuseni.
Prin cererea depusă la instanţă, RMGC îşi majorează cererea de daune formulată în procesul intentat MMDD, ministrului Korodi şi secretarului de stat Stoica, de la suma iniţială de o sută de mii de euro la 977.302 euro, cuantumul crescând cu suma deja plătită. RMGC mai anunţă că, pentru restul de 608.252 de euro, îşi rezervă dreptul de a formula o nouă cerere de majorare a pretenţiilor, după ce şi aceşti bani vor fi plătiţi angajaţilor disponibilizaţi.
Mai multe ONG-uri şi-au anunţat susţinerea pentru ministrul Korodi Attila, şi pentru secretarul de stat Silviu Stoica. Organizaţiile nonguvernamentale Greenpeace, Alburnus Maior şi Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, opozante ale proiectului minier propus la Roşia Montană, au fost primele care au anunţat că intervin în procesul intentat ministrului Mediului şi secretarului de stat de către compania minieră ce doreşte să demareze investiţia din Apuseni.
Interesul organizaţiilor de a interveni în cauză este unul "legitim şi justificat" prin aceea că, pe parcursul procedurii de obţinere a acordului de mediu de către RMGC, ONG-urile au promovat acţiuni în instanţă pentru suspendarea şi anularea certificatelor de urbanism obţinute de către RMGC şi, deci, vizând suspendarea şi încetarea procedurii de obţinere a acordului de mediu de către aceasta.
Roşia Montană Gold Corporation intenţionează să exploateze timp de aproape 20 de ani zona de la Roşia Montană, susţinând că ar putea extrage câteva mii de tone de aur şi argint prin procedeul de cianurare. Compania româno-canadiană intenţionează să deruleze o investiţie de aproape un miliard de dolari, pentru exploatarea celui mai mare zăcământ auro-argintifer din Europa. În urma studiilor realizate în zonă, specialiştii au descoperit o rezervă de aproximativ 331 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.
