Dacă Văcăroiu pleacă la Curtea de Conturi, la şefia Senatului ar veni Geoană sau Şerban Nicolae

Surse din PSD au declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că, în acest moment, preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, este în expectativă, el aşteptând să vadă dacă preşedintele Traian Băsescu va promulga actuala variantă a Legii Curţii de Conturi, pe care social-democratul o consideră "convenabilă".

Aceleaşi surse au arătat că, după promulgarea acestei variante a legii, Văcăroiu va decide în ceea ce priveşte preluarea mandatului de preşedinte al Curţii de Conturi.

Pentru a prelua mandatul de preşedinte al Curţii de Conturi, Văcăroiu va trebui să demisioneze însă din funcţia de preşedinte al Senatului, dar demisia sa ar putea veni spre sfârşitul lunii octombrie, aproape de încheierea de drept a mandatului său senatorial, au mai arătat sursele menţionate.

Varianta preluării de către Văcăroiu a preşedinţiei Curţii de Conturi a fost discutată deja de PSD cu PNL, care a acceptat-o, în urma unei negocieri în care numele lui Văcăroiu a fost impus de către social-democraţi, în detrimentul numelui avansat de liberali, au mai arătat sursele citate.

Acest fapt a dus deja la discuţii în cadrul PSD, privind succesorul la şefia Senatului.

Până în acest moment, potrivit surselor citate, au fost discutate la nivelul PSD două variante: prima se referă la Mircea Geoană, variantă neagreată şi de preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu; a doua se referă la senatorul Şerban Nicolae.

În momentul de faţă este prevăzut ca Nicolae Văcăroiu să candideze într-un colegiu uninominal din judeţul Argeş, considerat "eligibil" de către partid.

Preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, a declarat, în 22 august, la Piteşti, că vrea să candideze "în mod cert" într-un colegiu din judeţul Argeş la alegerile parlamentare din această tomană şi a infirmat din nou informaţiile conform cărora ar dori să conducă Curtea de Conturi.

"Dacă m-aş duce la Curtea de Conturi ar însemna să mă întorc la meseria mea de bază. Sunt zvonuri lansate în ultimele 5-6 luni, la un moment dat chiar eu am auzit că Văcăroiu a întârziat Legea Curţii de Conturi pentru că vrea el, chipurile, să preia Curtea de Conturi. Este o poveste cu Curtea de Conturi şi vreau să vă spun că voi candida în judeţul Argeş. Nu aţi văzut că sunt pe listă? Dar, rămâne să mai aşteptăm, deoarece una este dorinţa mea de a candida şi alta este să fiu desemnat candidat", a declarat Văcăroiu.

Senatorii au adoptat, miercuri, în unanimitate, cererea de reexaminare formulată de şeful statului asupra proiectului de lege pentru modificarea Legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.

Senatorii şi-au însuşit majoritatea observaţiilor făcute de şeful statului asupra propunerii de modificare a legii Curţii de Conturi.

În urma dezbaterii cererii de reexaminare, Senatul a stabilit că autoritatea de audit a Curţii de Conturi este condusă un preşedinte şi doi vicepreşedinţi numiţi de Parlament, dintre consilierii de conturi, pentru perioada de mandat pentru care ei au fost numiţi, mandat care nu poate fi reînnoit.

Senatorii au introdus în textul de lege şi atribuţiile specifice ale preşedintelui şi vicepreşedinţilor, care în textul iniţial trimis la promulgare nu erau prevăzute expres.

De asemenea, senatorii au acceptat solicitarea şefului statului şi au introdus un termen precis, de 15 zile, în care entitatea auditată de Curtea de Conturi poate face obiecţiuni scrise la constatările din rapoartele întocmite de auditorii publici externi.

Senatorii au scăzut de la 12 ani la 10 ani durata minimă de vechime în domenii economico-financiare pe care trebuie să o aibă un consilier de conturi pentru a putea fi numit în această funcţie.

Raportul asupra cererii de reexaminare păstrează din forma iniţială a legii prevederea că membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului, sunt inamovibili pe durata mandatului, sunt demnitari de stat şi sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători.

Senatorii au eliminat un articol care stabileşte că funcţile de preşedinte, vicepreşedinte şi consilier de conturi sunt asimilate funcţiilor de preşedinte, vicepreşedinte, respectiv judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, funcţia de preşedinte al Autorităţii de Audit este asimilată celei de vicepreşedinte al ICCJ, iar funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii de Audit este asimilată celei de preşedinte de secţie de la ICCJ.

Raportul asupra cererii de reexaminare mai stabileşte că membrii Curţii de Conturi nu pot face parte din partide politice, nu pot face activităţi de comerţ, direct sau prin persoane interpuse, şi nu pot participa la conducerea sau administrarea unei societăţi comerciale sau civile.

De asemenea, senatorii au eliminat din textul iniţial trimis la promulgare prevederea care stabilea că membrii Curţii de Conturi nu pot fi cercetaţi, reţinuţi, arestaţi sau trimişi în judecată penală sau contravenţională decât la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă ICCJ, cu aprobarea Birourilor Permanente ale Camerelor Parlamentului.

În urma cererii de reexaminare a preşedintelui, Senatul a adoptat un amendament care prevede că, de la data trimiterii în judecată penală, membrii Curţii de Conturi şi auditorii publici externi sunt suspendaţi din funcţiile lor, iar în cazul unei condamnări definitive ei sunt demişi de drept, iar în caz de achitare suspendarea încetează.

La sfârşitul lunii iunie, cele două Camere ale Parlamentului s-au reunit în şedinţă comună, pe ordinea de zi fiind, printre altele, prelungirea, până la 30 septembrie, a mandatului membrilor Curţii de Conturi.

Şedinţa a fost suspendată după ce, în urma votului nominal pentru prelungirea mandatului membrilor Curţii de Conturi, s-a constatat că nu s-a întrunit cvorumul de şedinţă necesar pentru validarea votului.

În 2 iulie, Birourile permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au decis că votul dat de Parlament pentru prelungirea mandatului conducerii Curţii de Conturi a fost unul valabil, astfel încât aceasta rămâne în funcţie până la 30 septembrie.