Meleşcanu a făcut aceste declaraţii la dezbaterea în Senat a unei iniţiative legislative pentru modificarea şi completarea Legii 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari, proiect adoptat anterior de Camera Deputaţilor şi pentru care Senatul este forul decizional.
Iniţiativa legislativă, care a primit un raport favorabil, cu amendamente, din partea Comisiei pentru apărare şi a Comisiei pentru muncă, a fost retrimisă, în urma solicitării ministrului şi cu acordul plenului, celor două comisii de specialitate, pentru ca acestea să întocmească un raport suplimentar.
Proiectul de lege prevede că, pentru îndeplinirea serviciului militar ca soldaţi şi gradaţi voluntari, pot fi recrutaţi şi angajaţi cetăţenii cu vârste de la 18 până la 45 de ani care îndeplinesc normele şi criteriile stabilite.
Teodor Meleşcanu a declarat însă că o asttfel de propunere nu poate fi acceptată. "Iei un om din viaţa civilă - pentru că nu a făcut armata deoarece serviciul militar nu mai este obligatoriu - să-l înveţi la 44 de ani, pentru că la 45 de ani trebuie să iasă din cadrele armatei, deprinderile militare şi, mai ales, să-l faci să se simtă confortabil cu o viaţă care nu este deloc confortabilă. În opinia mea, este un lucru imposibil de realizat", a susţinut el.
Meleşcanu a subliniat că nici "pe vremurile de tristă amintire" vârsta de recrutare, de mobilizare, nu depăşea 35 de ani, "când se consideră că un om poate să răspundă exigenţelor profesiei militare".
"Această propunere este inaplicabilă sau va însemna, pur şi simplu, să tranformăm soldaţii şi gradaţii voluntari în carne de tun, în oameni care nu se pot pregăti, nu au aptitudinile fizice, nu pot să facă faţă acestei profesii", a apreciat ministrul Apărării.
El le-a spus senatorilor că îşi asumă o mare responsabilitate, în condiţiile în care o persoană de 35-40 de ani poate să îşi găsească o nouă profesie pe piaţa muncii, iar la vârsta de 45 de ani devine "foarte greu sau aproape imposibil".
O altă obiecţie formulată de ministru s-a referit la propunerea prevăzută de iniţiativa legislativă ca soldaţii şi gradaţii voluntari să treacă în sistemul militar de pensionare.
El a arătat că o asemenea măsură ar însemna "o povară financiară foarte importantă", "o povară foarte grea".
"La ora actuală, din bugetul Ministerului Apărării numai plata pensiilor reprezintă 25 la sută. Dacă adăugaţi la acest 25 la sută încă aproximativ 35-45 la sută, care reprezintă salariile celor aflaţi în activitate şi cheltuielile care sunt necesare pentru întreţinere, combustibil, instrucţie, ceea ce rămâne din buget pentru dotare se învârte undeva între 12 şi 14 la sută din bugetul Apărării", a spus el. Meleşcanu a adăugat că orice creştere a acestor cheltuieli va reduce şi mai mult posibilitatea reală de a dota Armata.
Pe de altă parte, demnitarul a spus că propunerea legislativă nu este funcţională pentru că nu prevede modificarea legii 164, care stabileşte clar cine beneficiază de pensii militare şi care nu face referire la soldaţii şi gradaţii militari.
"Trebuie revăzut ansamblul legislaţiei care reglementează statutul cadrelor militare şi legea privind pensiile militare. (...) Soluţiile propuse nu sunt acceptabile, iar unele dintre ele sunt în contradicţie cu prevederile exprese din alte legi organice", a atenţionat ministrul.
În opinia sa, legea privind pensiile ar trebui să fie modificată astfel încât militarii şi gradaţii voluntari să poată să iasă mai devreme la pensie, acordându-li-se reduceri ale perioadelor de muncă, ţinând seama de timpul cât au lucrat în armată.
Senatorul PSD Mihai Popescu, membru al Comisiei pentru apărare, a declarat că România este singura ţară din lume unde militarii de la baza armatei, aproximativ 60 la sută din totalul militarilor, nu sunt în serviciul militar, "ceea ce ar părea hilar dacă nu ar friza culmea prostiei", pe care o plătesc soldaţii şi gradaţii, care "nu beneficiază de protecţia socială cuvenită celor aflaţi în asemenea serviciu, dar au toate îndatoririle".
"Soldatul sau gradatul militar poate fi fiul sau fiica dumneavoastră şi, în mod sigur, este fiul sau fiica alegătorului dumneavoastră şi, mai mult, au şi ei drept de vot - şi ei şi familiile lor. Nu trebuie să îi lăsăm să fie cobai ai discuţiilor sterile", a mai argumentat senatorul social-democrat.