Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video"Credem că odată cu modificarea Constituţiei şi cu înscrierea în mod explicit a garantării proprietăţii, nu putem să avem ezitări în ceea ce înseamnă restituirea proprietăţilor confiscate abuziv în perioada comunistă. Proprietăţile care există în natură trebuie restituite ca atare, aşa cum funcţionează legea în momentul de faţă. Pentru celelalte proprietăţi, ştiţi că există posibilităţile de compensare, de despăgubire pentru foştii proprietari prin Fondul Proprietatea, fie în numerar, fie în acţiuni, un mecanism care este modern şi adaptat la situaţia societăţii de azi", a declarat Tăriceanu.
Senatului a adoptat, în 9 septembrie, raportul de admitere, cu amendamente, întocmit de comisiile permanente în cazul cererii de reexaminare a legii privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 1945-1989, transmisă Parlamentului de către preşedintele Traian Băsescu.
Potrivit amendamentelor adoptate de Comisia juridică, "proprietarii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu respectarea prevederilor Legii 112/1995, cu modificările ulterioare, au fost desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, au dreptul la restituirea preţului de piaţă al imobilelor, valoarea despăgubirilor urmând a se stabili prin expertiză".
Un alt amendament la proiectul de lege, adoptat de Comisia juridică, prevede ca "în cazul în care imobilul a fost vândut cu respectarea Legii 112/1995, cu modificările ulterioare, persoana îndreptăţită are dreptul numai la măsuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea de piaţă corespunzătoare a întregului imobil, teren şi construcţii".
"Dacă persoanele îndreptăţite au primit despăgubiri potrivit Legii 112/1995, cu modificările ulterioare, ele au dreptul la diferemţa dintre valoarea încasată, actualizată cu indicele inflaţiei şi valoarea corespunzătoare de piaţă a imobilului", conform amendamentului.
Senatorii jurişti au eliminat şi un alineat din lege potrivit căruia "actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, considerate astfel anterior intrării în vigoare a Legii 213/1998, privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, sunt lovite de nulitate absolută, în afară de cazul în care actul a fost încheiat cu bună credinţă".
În cererea de reexaminare a legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, şeful statului arată că, "deşi este un act normativ binevenit, proiectul de lege transmis spre promulgare este echivoc şi imprecis, conţinând formulări neclare, multe dintre prevederi fiind adoptate cu nerespectarea principiilor consituţionale şi a normelor de tehnică legislativă".
"Legea trimisă spre promulgare nu corespunde nici exigenţelor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului privind accesibilitatea şi previzibilitatea normei juridice, nerespectând principiul preeminenţei dreptului şi al separaţiei puterilor în stat, care reclamă ca legiuitorul să nu intervină pe parcursul derulării unor proceduri administrative sau judiciare prin măsuri care să avantajeze una dintre părţi în detrimentul celeilalte ori care să ducă la modificarea soluţiilor juridice de la data declanşării acelor proceduri cu alte soluţii expres prevăzute de legea nouă şi pe care, în lipsa ei, instanţele judecătoreşti nu le-ar fi putut lua", se menţionează în cererea de reexaminare a şefului statului.
Cererea de reexaminare mai subliniază faptul că, prin abrogarea alineantului 2 al articolului 2 din forma anterioară a Legii 10/2001, se consfinţesc în fapt şi în drept actele de naţionalizare şi preluare abuzivă a acestor imobile de către terţi.
Documentul mai precizează că articolul I punctul 5 din legea trimisă la promulgare este neconstituţional, deoarece exclude de la restituirea în natură terenurile aferente imobilelor care au fost înstrăinate în temeiul dispoziţiilor Legii 112/1995 şi preluate de stat fără titlu valabil.
O altă problemă ridicată de preşedinte este aceea că, prin modificarea de la articolul I punctul 10 se aduce o atingere gravă securităţii juridice şi stabilităţii raporturilor juridice, deoarece aplicarea sa unitară în forma dată prin legea trimisă spre republicare este imposibilă, deoarece condiţionează nulitatea actului de înstrăinare a unor imobile preluate fără titlu valabil doar dacă acestea "sunt considerate astfel anterior intrării în vigoare Legii 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare".
Alte aspecte conturate în cererea de reexaminare se referă la faptul că, prin legea supusă promulgării, se restrâng actele juridice de înstrăinare considerate nule şi, implicit, se exclude controlul judecătoresc pentru o serie de contracte de vânzare-cumpărare, dar fără a se stabili ce se întâmplă cu hotărârile judecătoreşti pronunţate anterior, iar prin articolul I punctul 9 din legea trimisă spre promulgare sunt abrogate dispoziţiile referitoare la interdicţia temporară de înstrăinare a imobilelor cumpărate de chiriaşi, până la finalizarea litigiului.
Senatul este prima Cameră sesizată cu acest proiect de lege organică, Camera Deputaţilor având competenţă decizională.
