Achiziţionarea unei locuinţe ridică probleme serioase pentru peste 90 la sută dintre tineri

Potrivit Barometrului de Opinie Publică - Tineret 2008, prezentat, miercuri, de Autoritatea Naţională pentru Tineret (ANT), arată că aproximativ 70 la sută dintre tineri declară că nu deţin o locuinţă (co)proprietate personală, iar 94 la sută apreciază că şansa de a avea o locuinţă corespunzătoare "reprezintă o problemă" şi "o problemă foarte serioasă".

"Se constată o pondere mare a tinerilor care nu deţin o locuinţă (co)proprietate personală (aproximativ 70 la sută). Procentul acestora descreşte o dată cu creşterea grupei de vârstă: de la circa 85 la sută pentru cei din grupele de vârstă 14-19 ani şi 20-24 ani până la 60 la sută pentru cei din grupa de vârstă 25-29 ani şi 42 la sută pentru cei din grupa de vârstă 30-35 ani. Deţin o locuinţă (co)proprietate majoritatea tinerilor căsătoriţi şi doar 17 la sută dintre cei necăsătoriţi", se arată în studiul citat.

Motivele pentru care tinerii sunt în imposibilitatea achiziţionării unei locuinţe ţin de nivelul veniturilor pe care tinerii le obţin, de accesul la credite pe termen lung pentru achiziţia de locuinţe/terenuri, precum şi de situaţia existentă pe piaţa imobiliară (scumpirea excesivă a locuinţelor şi terenurilor pentru locuinţe, a materialelor de construcţie.

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 este structurat pe şapte capitole care relevă calitatea vieţii tinerilor, educaţia şi munca, relaţiile de familie, valori şi toleranţǎ, stil de viaţă, mobilitate externă şi participarea civicǎ şi politicǎ a tinerilor.

Astfel, aproape jumătate dintre tineri (49,2 la sută) percep menţinerea nivelului calităţii vieţii în raport cu anul trecut, iar 37,3 la sută percep o îmbunătăţire a acestuia.

"Tinerii sunt optimişti faţă de viitorul apropiat - aproximativ 45 la sută dintre ei consideră că vor trăi mai bine peste un an, iar 35 la sută apreciază că se vor menţine condiţiile de trai. Apar diferenţe în ceea ce priveşte evaluarea globală a vieţii din prezent comparativ cu cea de acum un an, în funcţie de grupa de vârstă. Astfel, cei din grupa de vârstă 14-19 ani apreciază ,într-o proporţie mai mare (43 la sută), că viaţa lor este mai bună în prezent comparativ cu cea de acum un an, faţă de cei din grupa de vârstă 30-35 ani (27 la sută). Majoritatea tinerilor din grupa de vârstă 30-35 ani apreciază că viaţa lor este aproximativ la fel cu cea de acum un an, iar dintre persoanele care nu au copii, aproximativ 50 la sută, afirmă că viaţa lor, în prezent, este mai bună comparativ cu cea de acum un an faţă de cele care au copii (circa 35 la sută)", se mai arată în studiu.

Iniţiatorii Barometrului au constatat că aprecierile pozitive privind traiul în viitorul apropiat scad odată cu înaintarea în vârstă. Astfel, dacă pentru majoritatea tinerilor din grupa de vârsta 14-19 ani (circa 55 la sută) aprecierile sunt pozitive, la grupa de vârstă 30-35 de ani doar 35 la sută dintre subiecţi mai au aprecieri pozitive.

"Persoanele necăsătorite sunt mai optimiste cu privire la aprecierea calităţii vieţii în viitorul apropiat faţă de cele căsătorite - peste 50 la sută dintre tinerii necăsătoriţi apreciază că vor trai mai bine peste un an faţă de cei căsătoriţi (circa 35 la sută)", se mai arată în studiu.

O analiză de ansamblu asupra percepţiei calităţii vieţii personale arată că punctele de suport în viaţa tinerilor sunt reprezentate, în principal, de: familie, sănătatea proprie, condiţiile de locuire şi nivelul de educaţie, în timp ce elementul critic este reprezentat de veniturile pe care le obţin tinerii.

"Deşi aproximativ 65 la sută dintre tineri se declară mulţumiţi de locul lor de muncă, peste 80 la sută apreciază că şansa tinerilor de a avea un loc de muncă reprezintă o problemă/un element critic (în sfera vieţii sociale), fapt ce poate declanşa îngrijorări legate de perspectiva găsirii sau schimbării locului de muncă. Gradul de satisfacţie faţă de locul de muncă este mai ridicat în rândul bărbaţilor (aproximativ 55 la sută), decât în rândul femeilor (aproximativ 48 la sută)", potrivit datelor centralizate de iniţiatorii studiului.

Specialiştii au mai stabilit că în planul percepţiilor se observă o creştere în timp a procentului persoanelor care evaluează în mod pozitiv veniturile pe care le obţin comparativ cu anul 2007. Astfel, aproximativ 44 la sută dintre tineri se declară "mulţumiţi" şi "foarte mulţumiţi" de veniturile pe care le obţin, comparativ cu aproximativ 24 la sută, care afirmau aceasta la nivelul anului 2007.

Cei mai mulţi tineri (38 la sută) apreciază că veniturile familiei le ajung pentru un trai decent, iar circa 25 la sută consideră că reuşesc să-şi cumpere şi unele bunuri mai scumpe. Totuşi, o parte considerabilă dintre cei chestionaţi susţin că veniturile familiei le ajung "numai pentru strictul necesar" (22 la sută) sau "nici pentru strictul necesar" (aproximativ nouă la sută), astfel că aproape o treime dintre tineri consideră că veniturile familiilor din care fac parte sunt insuficiente.

Referitor la relaţiile cu familia, circa 95 la sută dintre tineri afirmă că sunt "mulţumiţi" şi "foarte mulţumiţi", gradul de satisfacţie faţă de acest tip de relaţie fiind mai mare în rândul tinerilor care au copii (65 la sută) faţă de cei care nu au copii (53 la sută).

Deşi alternativele de petrecere a timpului liber sunt, în opinia tinerilor, limitate, peste 70 la sută dintre ei se declară totuşi mulţumiţi. Principalele activitǎţi de timp liber sunt vizionarea programelor TV şi citirea ziarelor şi revistelor.

Potrivit studiului prezentat de ANT, în anul 2008, ponderea tinerilor care opteazǎ zilnic pentru petrecerea timpului liber în faţa televizorului a crescut simţitor ajungând la 80 la sută, comparativ cu 63 la sută anul trecut.

În ceea ce priveşte deţinerea unui computer personal, comparativ cu anul 2007 se constată o creştere importantă, diferenţele dintre rural şi urban fiind în continuare mari. Astfel, au computer acasă aproximativ 80 la sută dintre tinerii din mediul urban, faţă de 55 la sută de tineri din mediul rural.

În schimb, se constată o pondere mare a tinerilor care nu au maşină personală (peste 70 la sută), cei mai mulţi fiind bărbaţi - 33 la sută faţă de 25 la sută femei.

"Odată cu creşterea grupei de vârstă creşte şi procentul celor care deţin o maşină personală, ajungând la circa 43 la sută pentru tinerii din grupele de vârstă 25-29 ani şi 30-35 ani. Persoanele căsătorite (43 la sută) afirmă că deţin o maşină personală într-un procent mai mare decât cele necăsătorite (19 la sută)", rezultă din studiu.

În ceea ce priveşte satisfacţia muncii, elementul cel mai apreciat referitor la locul de muncă este, ca şi în 2007, mediul colegial plăcut, pentru 84 la sută dintre tineri, urmat de relaţiile mulţumitoare cu superiorii (75 la sută).

De asemenea, majoritatea tinerilor consideră că îşi pot folosi cunoştinţele, capacităţile la locul de muncă (73 la sută), că pot avea siguranţa locului de muncă (62 la sută), dar şi că au şanse de promovare (50 la sută).

În schimb, sub 50 la sută dintre tineri susţin că sunt satisfăcuţi de salariu, dar într-o uşoară creştere faţă de 2007 (48 la sută în 2008, 43 la sută în 2007), iar numai 14 la sută afirmă că deţin o funcţie de conducere la locul de muncă, cu şase la sută mai puţin decât în 2007.

Şcoala este percepută de către majoritatea participanţilor la studiu ca având un rol nedeterminant în formarea lor pentru viaţă (adecvarea pregătirii la nevoile pieţei muncii).

"Percepţia asupra gradului de adecvare dintre şcoală şi piaţa muncii este apropiată de cea înregistrată anul trecut. O pondere redusă a tinerilor (aproximativ 17 la sută) consideră că şcoala este adecvată «în mare măsură» pieţei muncii. Cei mai mulţi tineri (55 la sută), consideră că şcoala este adaptată «într-o oarecare măsură» realităţilor pieţei muncii, iar aproape o treime dintre aceştia o apreciază mai degrabă ca fiind inadecvată", potrivit Barometrului de Opinie Publică.

Principalele domenii, în care tinerii doresc să se perfecţioneze, sunt iniţierea în afaceri (55,8 la sută), comunicare (51 la sută), negociere în afaceri (50 la sută), team-building (49 la sută), management, marketing (47 la sută), leadership (43 la sută), scriere proiecte de finanţare (36,6 la sută) şi animator de tineret (31,8 la sută).

Principalele priorităţi pe termen scurt şi mediu (2-3 ani) ale tinerilor sunt: continuarea studiilor, găsirea unui loc de muncă şi îmbunătăţirea calificării profesionale.

În opinia participanţilor la studiu, cele mai dezavantajate categorii de persoane din punct de vedere al accesului pe piaţa muncii, sunt, în opinia tinerilor, persoanele cu handicap, persoanele infectate cu HIV/SIDA, rromii, şi homosexualii.

Cu toate acestea, toleranţa cea mai redusă a tinerilor este faţă de foştii dependenţi de droguri, faţă de persoanele infectate cu HIV/SIDA, faţă de homosexuali şi faţă de rromi.

Referitor la stilul de viaţă, tinerii apreciază că se orientează, în general, către un stil sănătos, acordând importanţǎ alimentaţiei (consumului de alimente naturale, fără aditivi sau conservanţi) şi declarând că evită abuzul de substanţe psihoactive (cafea, alcool, tutun) şi automedicaţia.

"Totuşi, consumul de alimente gen fast-food este foarte ridicat în rândul tinerilor de până la 25 de ani. Atât fumatul, cât şi consumul de cafea şi alcool înregistrează creşteri semnificative pentru grupa de vârstă 20-24 ani: 16 la sută dintre tinerii între 14-19 ani fumează des sau destul de des, 23 la sută dintre ei beau cafea şi cinci la sută consumǎ alcool în acelaşi mod, în timp ce pentru tinerii de 20-24 de ani aceastǎ frecvenţǎ a consumului se înregistrează la 33 la sută pentru fumat, la 44 la sută pentru consumul de cafea şi la 10 la sută pentru consumul de alcool", se arată în studiu.

Potrivit Barometrului, jumătate dintre tinerii din România intenţionează să îşi petreacă vacanţa în altă ţară, însă doar un sfert dintre ei au făcut acest lucru pentru turism.

În ceea ce priveşte munca temporară în străinătate, 32 la sută dintre tineri au declarat că cineva din familia lor a lucrat în străinătate, 12 la sută dintre tineri au lucrat în străinătate, 29 la sută intenţionează să plece din ţară pentru a munci, iar alţi 10 la sută şi-au exprimat indecizia pentru acest aspect.

Cele mai atractive destinaţii pentru cei care intenţionează să lucreze în străinătate sunt Italia şi Spania (câte 23 la sută), Germania (zece la sută), Anglia (zece la sută), iar principalul motiv pentru care vor să plece din ţară este dorinţa de a se realiza pe plan material.

Din studiu a mai rezultat că tinerii continuă să manifeste un interes redus faţă de viaţa politică de la nivel local, naţional sau european iar datele indică un dezinteres accentuat faţă de viaţa politică la toate nivelurile, ce caracterizează aproximativ două treimi dintre tineri.

"Mai puţin de un sfert dintre tineri se simt reprezentaţi de un partid aflat pe scena politică actuală. Aproape 70 la sută dintre tineri sunt fie dezinteresaţi, fie neîncrezători în personalităţile politice ale momentului. Singurele persoane care au cote de încredere peste unu la sută sunt Traian Băsescu, care se bucură de încrederea a 13,5 la sută dintre tineri şi Gigi Becali, 3,5 la sută. Dintre tinerii cu drept de vot, aproximativ 40 la sută sunt nehotărâţi cu ce partid ar vota sau afirmă intenţia de a nu vota la eventuale alegeri în viitorul apropiat", se mai arată în studiu.

Participanţii la studiu s-au arătat nemulţumiţi de activitatea instituţiilor centrale ale statului, 35 la sută dintre ei menţionând acest lucru.

Barometrul de Opinie Publică - Tineret 2008 a fost realizat, în perioada 24 iunie - 2 iulie, pe un eşantion de 1.205 persoane din grupa de vârstă 14 - 35 ani, fiind reprezentativ la nivel naţional, cu o eroare tolerată de +/- 2,8 la sută, la o probabilitate de 95 la sută şi cuprinde toate judeţele ţării.