"Au fost sancţionaţi cu retragerea cotei la rezerva naţională 92.867 producători cu vânzări directe care nu au transmis declaraţia anuală, cantitatea de lapte rezultată din sancţionarea producătorilor fiind de 201.227,823 tone lapte. Producătorii cu cotă de lapte pentru vânzări directe care nu au depus declaraţii au avut alocată o cotă medie de 2.100 kg", potrivit Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).
Numărul crescătorilor sancţionaţi reprezintă circa 15% din numărul total de fermieri care au avut anul trecut cotă de vânzări directe.
"În general este vorba de fermieri mici şi foarte mici, care pot produce în continuare pentru autoconsum. Retragerea cotelor nu înseamnă că respectiva cantitate de lapte se pierde. Ea este alocată la rezerva naţională şi poate fi întrebuinţată de exemplu pentru fermierii care investesc în noi ferme", a declarat preşedintele Asociaţiei Patronale din Industria Laptelui (APRIL), Valeriu Steriu.
Preşedintele sindicatului crescătorilor de bovine, Costel Caraş, consideră că o parte din vină o poartă autorităţile, care nu au ştiut să îi mobilizeze pe crescători şi "să-i facă să înţeleagă că trebuie să depună declaraţia".
"Sunt foarte mulţi fermieri mici, care nu au ştiut, nu au fost suficient de bine informaţi. Sigur, e şi vina fermierului, dar şi vina autorităţilor pentru că nu au reuşit să transmită acest mesaj", a spus Caraş.
Cantitatea rezultată după retragerea cotelor estre transferată la rezerva naţională. Rezerva naţională este folosită, de exemplu, pentru a acorda cote celor care investesc în noi ferme sau le extind pe cele actuale.
Producătorii de lapte care vând direct pe piaţă, precum şi cei care livrează către procesatori trebuiau să depună până la jumătatea lunii mai declaraţiile anuale privind cantităţile comercializate în primul an de cotă (anul de cotă începe la 1 aprilie şi se încheie la 31 martie anul următor).
"Pentru producătorii cu cotă de livrări, obligaţia de a depune declaraţia au avut-o cumpărătorii (procesatorii) la care aceştia au fost arondaţi. Pentru anul de cotă 1 aprilie 2007 - 31 martie 2008 au fost aprobaţi un număr de 429 de cumparatori, din care opt nu au trimis declaraţia anuală. Sancţiunea pentru netrasmiterea declaraţiei este retragerea aprobării de funcţionare ca şi cumpărător pe piaţa laptelui. În această perioadă se emit decizii de retragere a acestei aprobării", menţionează APIA.
Anul 2007-2008 a fost primul an în care a fost aplicat sistemul cotelor în România, iar cantitatea alocată la nivel naţional nu a fost depăşită, astfel că România nu va plăti taxe de supraproducţie (dacă un stat membru depăşeşte cota naţională, fermierii care au produs peste cotă plătesc o taxă de 278,3 euro pe tonă)
Anul trecut au fost realizate mai multe tranzacţii cu cotă, unii fermieri alegând să vândă cantitatea primită crescătorilor care investesc în dezvoltare şi extindere.
În sectorul vânzărilor directe aproape 10.600 de producători şi-au vândut cotele anul trecut, totalizând o cantitate de circa 31.350 tone, în timp ce 48 de producători au închiriat cantităţile alocate, reprezentând circa 525 de tone.
La livrări numărul de femieri care şi-au transferat permanent cota a fost mai mic, dar numărul de închirieri a fost mai mare.
Astfel, 8.884 fermieri şi-au vândut cota de livrări spre procesare, fiind tranferate în total peste 57.000 de tone, iar 732 de producători au realizat transferuri temporare, pentru o cantitate totală de 6.815 tone de lapte.
România a avut anul trecut o cotă de lapte de circa trei milioane de tone, împărţită în două categorii - pentru vânzări directe şi pentru livrări la fabricile de procesare. De la 1 aprilie, când a început anul de cotă 2008-2009, cantitatea a ajuns la un nivel de 3,11 milioane de tone, fiind aplicată o majorare de 2%, la fel ca în toate statele membre.
Cota naţională va creşte în continuare în următorii ani, Comisia Europeană propunând un avans anual de 1% la nivel european, până la eliminarea sistemului.