Pentru acest proiect au fost selectate şapte oraşe, respectiv Constanţa, Timişoara, Ploieşti, Craiova, Cluj-Napoca, Braşov şi Iaşi, care au fost desemnate drept poli naţionali de creştere în care se realizează cu prioritate investiţii din programele cu finanţare comunitară şi naţională, conform unei hotărâri aprobate recent de Guvern.
Surse oficiale au declarat agenţiei MEDIAFAX, în luna iulie, că cele şapte oraşe au fost selectate pe baza mai multor criterii, printre care distribuţia spaţială echilibrată în teritoriu, plasarea pe reţele de transport transnaţionale şi naţionale, nivelul înalt de dezvoltare economică şi potenţialul de atragere a investitorilor.
"Concentrarea fondurilor structurale şi de coeziune într-un număr limitat de oraşe va permite României să maximizeze impactul fondurilor UE şi să le folosească într-un mod eficient", au spus atunci sursele citate.
Cele şapte regiuni de devoltare cuprind fiecare între patru şi şapte judeţe, respectiv regiunea Nord-Est, cu judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui, Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea), Sud-Muntenia (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman), Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea), Vest (Arad, Caraş Severin, Hunedoara, Timiş), Nord-Vest (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj) şi Centru (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu).
Sursele citate mai arătau atunci că municipiul Bucureşti necesită o abordare specială întrucât este deja un pol naţional de creştere de anvergură transnaţională, care are suficiente resurse proprii de dezvoltare, iar includerea Capitalei pentru finanţare ca pol naţional ar conduce la creşterea dezechilibrelor "deja uriaşe" între Bucureşti şi restul ţării.