Conform planurilor Agenţiei Naţionale pentru Deşeuri Radioactive (ANDRAD), primul depozit va fi amenajat până în 2014, în localitatea Saligny din Dobrogea, aflată în apropierea centralei nucleare de la Cernavodă.
"Aici vor fi depozitate reziduurile slab şi mediu radioactive rezultate în urma activităţilor de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Depozitul va fi unul de mică adâncime, urmând să fie săpat nu mai mult de cinci-zece metri în pământ", au declarat, joi, într-o conferinţă de presă, reprezentanţii ANDRAD.
Cel de-al doilea depozit va fi "o provocare" pentru România, având în vedere că, din moment ce este programat să primească deşeurile puternic radioactive reprezentând combustibilul folosit la reactoarele de la Cernavodă, trebuie construit la o adâncime de 500 de metri sub pământ.
"Ne aflăm în faza de prospectare pentru a stabili amplasamentul acestui depozit", a declarat Stela Diaconu, managerul de comunicare al ANDRAD.
Depozitele de acest gen pot fi construite doar în anumite tipuri de roci, a mai spus Diaconu, enumerând şisturile verzi, rocile vulcanice, granitul sau sarea. "Din fericire pentru noi, România are toate aceste tipuri de roci, astfel că avem de ales atunci când vorbim de amplasamentul viitorului depozit", a mai spus Diaconu.
Potrivit acesteia, depozitul de mare adâncime va trebui amenajat până în anul 2055.
Până la acel moment, deşeurile puternic radioactive reprezentând combustibilul uzat de la reactoarele centralei de la Cernavodă se păstrează timp de cinci-şase ani într-un bazin cu apă, pentru răcire, iar ulterior ajung depozitate în alveole de beton în apropierea instalaţiilor nucleare.
"Nu este niciun pericol să le depozităm în aceste condiţii, întrucât există măsurători care se fac permanent şi care nu au arătat, până acum, depăşiri ale nivelului normal de radiaţii în zonă", a mai spus Diaconu.