Conducerea Senatului a decis urgentarea dezbaterii modificărilor la Legea CSM

Biroul Permanent al Senatului a hotărât, luni, urgentarea dezbaterii proiectelor de modificare a Legii privind statutul magistraţilor în sensul ca propunerile de numire în funcţii de conducere a procurorilor şi judecătorilor să fie făcute de către Consiliul Superior al Magistraturii.
 
  Preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, a precizat că, la propunerea senatorului PC Gavrilă Vasilescu, conducerea Senatului a decis ca rapoartele la cele trei iniţiative legislative să fie întocmite de Comisia jurdică până cel târziu în data de 10 septembrie.

"Biroul Permanent a fost de acord cu urgentarea dezbaterii proiectului de lege privind statutul magistraţilor, în vederea punerii de acord a prevederii din Constituţie cu ceea ce se întâmplă în practică, respectiv, în cazul procurorilor şi judecătorilor, cu excepţia stagiarilor, propunerile pe funcţii să se facă, în exclusivitate, de către Consiliul Superior al Magistraturii", a spus Văcăroiu.

Gavrilă Vasilescu a precizat, pentru MEDIAFAX, că modificarea Legii privind statutul magistraţilor este propusă printr-un număr de trei iniţiative aflate în circuitul legislativ al Senatului - una propusă de senatorul PC, una semnată de senatorul UDMR Gyorgy Frunda şi una propusă de senatorul PRM Gheorghe Funar.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) apreciază că este necesară modificarea Legii privind Statutul judecătorilor şi al procurorilor astfel încât CSM să propună preşedintelui numirea în funcţie a procurorului general, a şefilor DNA şi DIICOT, precum şi a adjuncţilor acestora.

"Consiliul Superior al Magistraturii apreciază interesul pe care politicienii români îl manifestă pentru revenirea la ordinea constituţională, în sensul restabilirii în sarcina CSM a obligaţiei de a face propuneri preşedintelui României în vederea numirii în funcţie a Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctului şi adjunctul acestuia, procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi a procurorului şef al DIICOT şi adjuncţii acestora", se arată într-un comunicat al CSM remis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX.

Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii arată că este singura instituţie abilitată de Constituţia României să se ocupe de cariera profesională a magistraţilor, astfel încât atribuirea în sarcina ministrului Justiţiei a obligaţiei de a face propuneri ce ţin de cariera celor mai importante funcţii de conducere din cadrul Ministerului Public reprezintă "un amestec al puterii executive în puterea judecătorească şi o înlăturare a principiului separaţiei puterilor în stat".

Modificările legislative care au intervenit după adoptarea Legii privind statutul magistraţilor (Legea nr. 303 din 28 iunie 2004) au atribuit ministrului Justiţiei dreptul de a face propuneri de numire în aceste funcţii de conducere, acordând secţiei pentru procurori doar dreptul de a da aviz.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea de modificare a Legii privind Statutul judecătorilor şi procurorilor prin Legea nr. 247/2005 pe aspectele care priveau justiţia, deoarece modificările propuse şi, ulterior, adoptate prin asumarea răspunderii de către Guvern contraveneau Constituţiei şi principiilor fundamentale de funcţionare a justiţiei potrivit normelor europene.

Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii consideră că revenirea la dispoziţiile iniţiale, agreate în anul 2004 de Uniunea Europeană şi care au determinat închiderea capitolului 24 - Justiţie şi afaceri interne, reprezintă "o restabilire a principiilor de funcţionare corectă a justiţiei într-un stat de drept".