Şcoli în zone nepoluate, ghiozdane uşoare, orar relaxat şi bănci ergonomice, într-un proiect al MSP

Unităţile pentru protecţia, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor trebuie amplasate în zone nepoluate, orarul să fie relaxat, ghiozdanele uşoare, băncile ergonomice, clasele iluminate natural, iar grupurile sanitare, dotate cu hârtie igienică şi uscător de mâni, potrivit unui proiect al MSP.
 
  Potrivit proiectului de Ordin pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile pentru protecţia, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor, programul de instruire practică a elevilor din şcoli şi licee începe după ora 7.30 şi nu trebuie să depăşească ora 19.00.

Durata activităţii zilnice de instruire practică este de maximum cinci-şase ore pentru cei din învăţământul liceal şi profesional. Pe parcursul orei de studiu se vor face două-trei pauze a câte trei minute de relazare fizică şi intelectuală. De asemenea, profesorii care fac orarul trebuie să evite programarea a două ore consecutive pentru acelaşi obiect de studiu.

Proiectul prevede că nu pot fi planificate mai mult de două teze pe săptămână. Pentru clasele la care sunt prevăzute doar două teze va fi planificată o teză pe săptămână. Tezele şi lucrările de control nu se stabilesc în prima şi în ultima zi din săptămâna şcolară şi nici în două zile şcolare consecutive.

Orele de educaţie fizică nu se efectuează în prima oră a turei de după-amiază şi nici în ultima oră de curs, iar cele de desen vor fi programate în perioadele de timp în care elevii beneficiază de iluminatul natural.

În clasa I vor fi programate maximum trei-patru ore pe zi, iar în clasele II-IV, câte patru ore pe zi. De asemenea, în clasele I şi a II-a activitatea de scriere nu se va desfăşura la prima oră.

În învăţământul gimnazial vor fi programate câte patru-cinci ore pe zi, în cel liceal şi profesional, câte cinci-şase ore, iar în învăţământul postliceaal şi universitar, câte şase ore pe zi.

Elevii din clasele I-IV, precum şi cei din ultimii ani de gimnaziu şi liceu vor avea cursuri numai dimineaţa.

Potrivit aceluiaşi proiect, între tura de dimineaţă şi cea de după-amiază trebuie să fie o pauză de cel puţin o oră pentru efectuarea curăţeniei grupurilor sanitare şi a spaţiilor de învăţământ.

Fiecare sală de curs va fi dotată cu bănci la care se poate regla atât înălţimea pupitrului, cât şi înălţimea scaunului sau cu bănci de trei mărimi diferite din cele opt existente (între 101 centimetri şi peste 171 centimetri). Aşezarea băncilor se va face în sistem amfiteatru, pentru a plasa elevii în funcţie de nivelul lor de dezvoltare şi a evita apariţia deformărilor de coloană vertebrală la elevi şi studenţi. De asemenea, aşezarea copiilor în bănci se face în funcţie de înălţime şi tulburările vizuale şi auditive.

La grupurile sanitare din unităţile de învăţământ trebuie să existe hârtie igienică, săpun, mijloace de uscare a mâinilor după spălare, corespunzătoare numărului de copii şi tineri.

Proiectul prevede şi că volumul şi greutatea manualelor, rechizitelor şi altor materiale necesare în procesul de învăţământ, care sunt transportate zilnic de elevi, trebuie adaptate capacităţii de efort fizic corespunzătoare vârstei. Greutatea conţinutului ghiozdanului nu trebuie să depăşească zece la sută din greutatea copilului.

Conducerile unităţilor de învăţământ şi furnizorii de servicii sociale trebuie să ia măsurile necesare pentru conservarea integrităţii clădirilor, pentru evitarea riscului de accidente în caz de seism, precum şi integrităţii pavimentelor, a tâmplăriei şi mobilierului, pentru a preveni accidentarea copiilor şi tinerilor

În unităţile unde copiii şi tinerii servesc masa sunt recomandate măsuri speciale. Astfel, pentru un meniu corect se evită asocierea alimentelor din aceeaşi grupă la felurile de mâncare servite, astfel încât la micul dejun nu se serveşte ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate. În schimb, se poate folosi lapte cu pâine cu gem sau cu biscuiţi.

La masa de prânz nu se servesc felul 1 şi felul 2 preponderent cu glucide - cereale şi se recomandă evitarea la cină a mâncărurilor care solicită un efort digestiv mare sau care au efect excitant ori a căror combinaţie produce efecte digestive nefavorabile (cum ar fi iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot).

Sunt permise mâncărurile gen tocături prăjite sau şniţele numai dacă sunt prelucrate termic, în prealabil, prin fierbere ori pregătite la cuptor, iar ouăle nu se servesc ca ochiuri româneşti sau prăjite.

De asemenea, va fi îmbogăţită raţia de vitamine şi săruri minerale prin folosire de salate din crudităţi şi adăugare de legume în supe şi ciorbe.

Este interzisă folosirea cremelor cu ouă şi frişcă, a maionezelor, indiferent de anotimp, cât şi a ouălor fierte şi nesecţionate după fierbere, cât şi legumelor şi fructelor deshidratate, cum sunt fulgii de cartofi sau de fasole. În schimb, este indicat consumul de legume şi fructe proaspete.

În toate unităţile pentru educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor, serviciile sociale de protecţie a copilului, temporare si permanente, destinate activităţii şi odihnei, centre de vacanţă, cu excepţia căsuţelor de tip familial şi a apartamentelor sociale, trebuie să existe cabinet medical.

Proiectul de ordin rămâne în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Sănătăţii Publice (MSP), până în 10 septembrie.