Rusia ameninţă Georgia cu represalii după ofensiva militară din Osetia de Sud

Rusia a avertizat, vineri, că va adopta măsuri de retorsiune împotriva Georgiei pe fondul violenţelor din republica separatistă Osetia de Sud, Tbilisi acuzând, la rândul său, Rusia că îi bombardează poziţiile, relatează AFP.
 
  Premierul rus Vladimir Putin a promis "măsuri de retorsiune" împotriva Georgiei după ofensiva militară declanşată de Tbilisi împotriva Osetiei de Sud, soldată cu cel puţin 15 morţi.

"Georgia a lansat de facto ostilităţi utilizând armament greu şi artilerie", a declarat Putin, aflat la Beijing pentru a asista la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice. "Este un lucru trist iar acesta va determina măsuri de retorsiune" (ruse), a adăugat el.

Cel puţin 15 civili au fost ucişi în atacurile şi raidurile aeriene georgiene care au vizat capitala osetă Ţhinvali, potrivit autorităţilor separatiste.

La rândul lui, preşedintele georgian Mihail Saakaşvili a "cerut" vineri Rusiei "să înceteze bombardamentele" asupra oraşelor georgiene, declarând că ţara sa este supusă "unei intervenţii militare de anvergură".

Într-un interviu televizat, Saakaşvili a făcut, de asemenea, apel la "mobilizarea totală" a ţării sale.

Moscova a dezminţit informaţiile potrivit cărora forţele aeriene ruse au atacat poziţii georgiene.

Potrivit postului georgian de televiziune Rustavi, avioanele ruse au bombardat Gori, oraşul natal al fostului lider sovietic Iosif Stalin, situat la 33 de kilometri de Ţhinvali, capitala regiunii separatiste.

Anterior, generalul Mamuka Kuraşvili, comandantul forţelor georgiene de menţinere a păcii din Osetia de Sud, a declarat că Tbilisi a "decis restaurarea ordinii constituţionale în zona de conflict".

Potrivit agenţiei Interfax, proiectile de artilerie au căzut "direct asupra cazarmelor" forţelor de menţinere a păcii mobilizate la Ţhinvali.

Luptele au avut loc la periferia capitalei Ţhinvali, care rămâne sub controlul separatiştilor, a dat asigurări liderul oset Eduard Kokoiti, citat de Interfax.

La Moscova, autorităţile, "sub conducerea preşedintelui Dmitri Medvedev", examinează "măsurile de urgenţă" pentru restabilirea păcii în regiune, a anunţat Kremlinul, citat de Itar-Tass.

"Sub conducerea lui Dmitri Medvedev, se discută chiar acum un pachet de măsuri de urgenţă pentru revenirea la o situaţie de pace în Osetia de Sud, pentru apărarea populaţiei civile care se află acolo, ţinând cont de faptul că dispunem de un mandat de menţinere a păcii", a anunţat serviciul de presă al Preşedinţiei ruse.

La rândul său, Consiliul de Securitate şi-a exprimat îngrijorarea privind agravarea situaţiei din Osetia de Sud, dar nu a reuşit să adopte o declaraţie prin care să facă apel la părţile implicate să renunţe la utilizarea forţei.

La rândul lor, Statele Unite şi Ucraina, partener prooccidental al Georgiei din fostul spaţiu sovietic, au făcut, de asemenea, apel la încetarea imediată a luptelor.

Osetia de sud, regiune cu o populaţie de 70.000 de locuitori, şi-a proclamat independenţa în 1992 după destrămarea URSS şi speră să se alăture Federaţiei Ruse. Saakaşvili a subliniat însă că vrea să aducă Osetia de Sud şi Abhazia sub controlul Georgiei.

Conflictul dintre Georgia şi Osetia de Sud
  Noiembrie 1989 - Osetia de Sud îşi proclamă autonomia faţă de Republica Sovietică Socialistă Georgiană, declanşând un conflict armat extins pe o perioadă de trei luni.

Decembrie 1990 - Georgia şi Osetia de Sud au declanşat un nou conflict armat care durează până în 1992.

Iunie 1992 - Liderii ruşi, georgieni şi oseţi se întâlnesc la Soci pentru a semna un armistiţiu şi a conveni asupra înfiinţării unei forţe tripartite de menţinere a păcii în componenţa căreia să intre 1.500 de militari.

Noiembrie 1993 - Osetia de Sud redactează propria Constituţie.

Noiembrie 1996 - Osetia de Sud îşi alege primul preşedinte.

Decembrie 2000 - Rusia şi Georgia semnează un acord interguvernamental pentru restabilirea economiei în zona de conflict.

Decembrie 2001 - Osetia de Sud îl desemnează pe Eduard Kokoiti drept preşedinte al republicii, în 2002 acesta cere Moscovei să îi recunoască independenţa şi să accepte integrarea sa în teritoriul rus.

Ianuarie 2005 - Rusia aprobă planul Georgiei de acordare a unui statut de autonomie extinsă Osetiei de Sud în schimbul renunţării la ambiţiile de dobândire a independenţei.

Noiembrie 2006 - Populaţia Osetiei de Sud susţine în cadrul unui referendum decizia de separare a teritoriului de Georgia. Premierul georgian declară că acest demers face parte din planul Rusiei de provocare a unui conflict armat.

Aprilie 2007 - Parlamentul georgian aprobă o lege privind înfiinţarea unei administraţii temporare în Osetia de Sud, intensificând tensiunile în relaţiile cu Rusia.

Iunie 2007 - Separatiştii oseţi susţin că Georgia a atacat Ţhinvali prin tiruri de mortieră şi focuri trase de lunetişti, acuzaţii respinse de Tbilisi.

Octombrie 2007 - Negocierile dintre Georgia şi Osetia de Sud, mediate de OSCE, eşuează.

Martie 2008 - Osetia de Sud cere comunităţii internaţionale să recunoască independenţa sa, după secesiunea Kosovo de Serbia.

Martie 2008 - Eforturile Georgiei de aderare la NATO, deşi lipsite de succes, determină Parlamentul de la Moscova să ceară Kremlinului să recunoască independenţa Osetiei de Sud şi a Abhaziei.

Aprilie 2008 - Osetia de Sud respinge o propunere georgiană de împărţire a puterii şi insistă asupra obţinerii independenţei.

August 2008 - Au loc lupte între trupele georgiene şi forţele separatiste osete. Georgia anunţă că armata sa a eliberat o mare parte a capitalei osete, Ţhinvali.