Arhiepiscopia Bucureştilor caută soluţii pentru ajutorarea preoţilor cu venituri mici din spitale

Situaţia preoţilor de spital este diferită de a celor din biserici, întrucât veniturile lor sunt foarte mici, donaţiile reduse, iar statutul juridic al unităţilor în care lucrează limitează activitatea acestora, au fost câteva din concluziile lucrărilor Cercului Pastoral organizat luni.
 
  Cele mai multe probleme sesizate de preoţii de spitale, luni, la prima întâlnire a membrilor Cercului Pastoral al preoţilor de spitale din Bucureşti, care a avut loc la Palatul Patriarhal, în prezenţa Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, sunt de ordin financiar, dar există şi unele legate de statutul juridic al fiecărui spaţiu în parte.

"Cred că problemele care astăzi s-au ivit pornind de la sensul teologic al suferinţei şi al vindecărilor pot să aducă o legătură nu numai în sprijinul bolnavilor, dar în spiritul coordonării preoţilor din Bucureşti, pentru că noi nu suntem inediţi şi aparte, facem parte din corpul clerical al Capitalei. În acest context, relaţia cu parohiile şi cu toţi ceilalţi poate fi mai bună'', a declarat, luni, agenţiei MEDIAFAX, Tudorel Peiu, preot la biserica din curtea Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Grigore Alexandrescu.

Acesta a mai spus că una din problemele care trenează vizează lipsa unui statut juridic al locurilor de slujire din spitale.

"Chiar dacă au fost sfinţite peste 30 de biserici de spital, nu există un cadru care să acorde personalitate juridică acestor clădiri. După cum ştim, în statutul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) se specifică faptul că fiecare biserică în momentul sfinţirii ei devine bun patrimonial al BOR. În situaţia aceasta, nu s-a făcut un cadru legal pentru ca aceste lăcaşuri să poată obţine cadrul juridic. Ar fi normal să fie acordată personalitate juridică, iar lăcaşurile să funcţioneze fie ca paraclise, fie ca parohii'', a mai spus părintele Peiu.

Potrivit acestuia, lăcaşul din curtea Spitalului Grigore Alexandrescu ar putea primi la slujbă, pe lângă bolnavi şi familiile acestora, populaţia din câteva blocuri aflate în vecinătatea unităţii sanitare.

Acestă propunere este analizată de coordonatorul Cercului Pastoral, întrucât lăcaşele din spital nu pot avea, totuşi, statutul unei biserici. ''Nu pot fi făcute nunţi, botezuri în biserica din spital. Apoi, statutul acestor unităţi este diferit. Astfel că, biserica din curtea Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti a fost construită din donaţii, dar spaţiul este în proprietatea unităţii sanitare", a explicat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, părintele Constantin Stoica.

Biserica din curtea Spitalului Colentina ţine de Arhiepiscopia Bucureştilor, întrucât terenul pe care a fost construită aparţine Primăriei Sectorului 2, iar aceasta l-a concesionat arhiepiscopiei, a mai spus purtătorul de cuvânt.

"PF Daniel va analiza fiecare caz, întrucât există o complexitate a problemelor, mai ales că nu peste tot este soluţionată problema terenurilor pe care este construită biserica. Poate ar putea fi realizat un parteneriat cu primăriile. PF va încerca să adâncească fiecare problemă în parte a acestor spaţii'', a adăugat Stoica.

Preoţii de spital primesc bani din diverse surse. ''Unii iau de la Secretariatul de Stat pentru Culte, un ajutor social. Câţiva preoţi, cam 20, primesc bani de la Ministerul Sănătăţii Publice (MSP), în baza unui protocol. O altă sursă sunt donaţiile. Oricum, preoţii de spital au cele mai mici venituri'', potrivit lui Stoica.

De aceea, PF Daniel va crea un fond de întrajutorare a acestor preoţi. Colecta va fi realizată prin redistribuirea unor fonduri de la parohiile mari sau din alte donaţii.