Premierul Călin Popescu Tăriceanu a ajuns la barajul Stânca-Costeşti, împreună cu ministrul Mediului, ministrul Internelor şi Reformei Administrative şi specialişti în domeniul hidrotehnic, pentru a verifica situaţia şi modul în care debitele acumulate sunt deversate de către autorităţi.
Experţii români şi moldoveni care au analizat, marţi noapte, situaţia lacului de acumulare de la Stânca-Costeşti au decis, în urma şedinţei încheiate în jurul orei 23.40, că nu este necesar să schimbe volumul de apă la care să fie golit barajul, rămânând valabil debitul decis anterior.
"La ora actuală nu este necesară schimbarea soluţiei găsite în urmă cu câteva ore", a declarat agenţiei MEDIAFAX, la finalul şedinţei de marţi noapte, ministrul Mediului, Korodi Attila, aflat la Stânca-Costeşti.
Hidrologii au actualizat, marţi, la nici trei ore de la momentul emiterii, avertizarea hidrologică prutând codul roşu, extinzând codul roşu şi pe zona riverană Prutului, în aval de barajul de la Stânca-Costeşti, golit controlat cu un debit ce depăşeşte cota de pericol.
Autorităţile române şi moldovene au decis, marţi după-amiază, în jurul orei 18.30, ca barajul de la Stânca-Costeşti să fie golit cu un debit de 850 de metri cubi pe secundă.
Directorul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, Petre Stanciu, a anunţat, miercuri dimineaţă, că debitele Siretului şi Prutului sunt în scădere şi că nu mai există viituri din amonte şi nici pericol în zona acumulării Stânca-Costeşti, "exploatată în siguranţă".
Barajul Stânca-Costeşti a fost construit pe râul Prut, la graniţa României cu Republica Moldova, odată cu lucrările la centrala hidroelctrică, şi formează cel mai mare lac de acumulare din ţară, cu o suprafaţă de 59 kilometri pătraţi. De asemenea, Stânca-Costeşti este un punct de trecere a frontierei între Romania şi Republica Moldova.