Românul membru al unei reţele mondiale care se ocupa cu fraude computerizate, a pledat vinovat

Românul, de 22 de ani, din Craiova, a pledat, marţi, vinovat faţă de acuzaţiile procurorilor americani, potrivit cărora acesta făcea parte dintr-o reţea mondială, care se ocupa cu furtul datelor persoanele ale utilizatorilor de internet, relatează Boston Herald.
  Craioveanul Ovidiu-Ionuţ Nicola-Roman a pledat, marţi, vinovat faţă de acuzaţia de conspiraţie la fraudă, în Curtea Districturală Bridgeport, din Statele Unite ale Americii.

El este unul dintre cele 38 de persoane, acuzate de conducerea unei reţele mondiale care se ocupa cu furtul de informaţii personale. Autorităţile spun că membrii reţelei furau nume, numere sociale şi informaţii legate de cărţile de credit ale unor utilizatori de internet.

Potrivit procurorilor, Nicola-Roman este responsabil pentru furtul a peste 400.000 de dolari.

Procurorul general adjunct al SUA, Mark Filip, anunţase în 19 mai, la Bucureşti, că 38 de persoane, printre care români, având legături cu crima organizată internaţională, au fost puse sub acuzare în două cazuri separate de fraudă computerizata şi fraudă cu cărţi de credit.

În cadrul unei întâlniri cu procurorul general al României, Codruţa Kovesi, Mark Filip - însoţit de procurorul american pentru Districtul California, Thomas P. O’Brien şi procurorul interimar al SUA pentru districtul Connecticut, Nora R. Dannehy - a prezentat respectivele cazuri de fraudă.

Oficialul american a pledat pentru "cooperarea extinsă şi continuă" între România şi SUA, pentru rezolvarea acestor tipuri de infracţiuni la nivel internaţional.

"Infractorii care exploatează puterea şi facilităţile oferite de internet nu recunosc graniţele naţionale. Prin urmare, eforturile noastre de a preveni atacurile acestora nu se pot opri la graniţe. Prin cooperare cu partenerii noştri internaţionali putem zădărnici şi desfiinţa astfel de practici, aşa cum am reuşit astăzi, prin aceste puneri sub acuzare şi arestări", a susţinut Filip. Un juriu federal din Los Angeles a pus sub acuzare 33 de persoane într-un dosar, pentru 65 de capete de acuzare în legătură cu presupusa lor participare într-o schemă internaţională de extorcare prin internet, prin care au fost fraudate mii de persoane şi sute de instituţii financiare. Şapte dintre acestea sunt acuzate în districtul Connecticut pentru rolurile avute in "maşinaţiunea phishing" de pe internet, două fiind puse deja sub acuzare într-un caz înregistrat în Los Angeles.

Astfel, autoriăţile americane au emis nouă mandate de arestare în zona Los Angeles, iar cele române au făcut o serie de percheziţii în judeţele Dolj şi Buzău.

"Aşa cum e descris în dosarul de punere sub acuzare şi în alte documente emise, o schema de tip «phishing» foloseşte internetul având ca ţintă un număr mare de persoane naive, folosind frauda şi înşelăciunea pentru a obţine informaţii personale şi financiare private, cum ar fi nume, adrese, numere de cont bancar, numere de carduri de credit şi numere de identificare personală. Schemele de «phishing» funcţionează deseori prin trimiterea unui număr mare de e-mailuri contrafăcute, care sunt făcute să pară ca venind din partea unor bănci, instituţii financiare şi alte companii reale", explica Filip.

Autorităţile judiciare aratau că dosarul de punere sub acuzare din Los Angeles presupune o conspiraţie prin care a fost încalcat Actul RICO, referitor la "conspiraţie în conexiune cu dispozitive de acces, producerea, folosirea şi traficarea de dispozitive de acces contrafăcute; fraudă bancară; furt de identitate cu circumstanţe agravante; acces neautorizat într-un computer protejat; posesie de echipamente de creare de astfel de dispozitive şi fals.

Potrivit acuzaţiilor, membrii din România ai reţelei au obţinut mii de numere de cont ale unor carduri de credit şi debit şi informaţiile personale adiacente prin «phishing», cu mai mult de 1,3 milioane de e-mailuri spam trimise în cadrul unui singur astfel de atac.

"Odată direcţionate spre o adresă de internet falsă, victimele erau apoi îndrumate spre alte site-uri pentru a-şi da datele de acces şi informaţiile personale. «Furnizorii» români colectau informaţiile victimelor şi trimiteau datele spre o «casierie» localizată în SUA, prin mesaje «chat». Încasatorii de pe teritoriul Statelor Unite foloseau dispozitive de codificare pentru a înregistra informaţiile obţinute fraudulos pe benzile magnetice ale unor carduri de credit şi debit şi alte carduri similare, cum ar fi cheile-card de hotel. Încasatorii trimiteau apoi «premergatori» pentru a testa cardurile false prin verificarea soldurilor de cont sau extragerea de mici sume de bani de la bancomat. Cardurile care erau testate cu succes, numite carduri «solvabile», erau folosite pentru extragerea de bani de la bancomate sau la ghişeele unde încasatorii verificaseră că permit cele mai mari limite de retragere. Un procent al veniturilor era apoi transferat electronic furnizorului care făcuse rost de informaţiile privitoare la dispozitivele de acces", susţin anchetatorii.

Cei acuzaţi au operat din locaţii din Statele Unite, Canada, Pakistan, Portugalia şi Romania.

"Nga Ngo, Thai Hoang Nguyen, Loi Tan Dang and Dung Phan sunt rezidenţi permanenţi în Vietnam. Hiep Thanh Tran din Vietnam este rezident permanent în SUA. Caroline Tath este rezident legal permanent în Cambodgia. Hassan Parvez este cetăţean al Pakistanului. Rolando Soriano este cetăţean mexican şi este în prezent acuzat în Los Angeles pentru intrare ilegală pe teritoriul SUA, urmată de deportare. Ovidiu-Ionuţ Nicola-Roman; Petru Bogdan Belbiţa; Ştefan Sorin Ilinca; Sorin Alin Panait; Costel Bulugea; Nicolae Dragoş Draghici; Florin Georgel Spiru; Marian Daniel Ciulean; Irinel Nicuşor Stancu; Didi Gabriel Constantin; Mihai Draghici; Marius Sorin Tomescu; Lucian Zamfirache; Laurenţiu Cristian Buscă; Dan Ionescu; Marius Lnu; Alex Gabriel Pavalescu şi Andreea Nicoleta Stancuţa sunt cetăţeni români. Se crede că alţi patru cetăţeni cunoscuţi doar prin porecle, "Cryptmaster”; «PaulXSS»; «euro_pin_atm», «SeleQtor» sunt cetăţeni români", precizau autorităţile judiciare americane, în cererea de comisie rogatorie către Ministerul Public.

Seuong Wook Lee, încasator în reţea, a pledat vinovat în 15 mai, la Tribunalul Districtual din Los Angeles, la acuzaţiile de conspiraţie de fraudă, fraudă bancară, fraudă cu dispozitive de acces şi acces neautorizat asupra unui computer protejat.

Într-o parte conexă a cazului, şapte cetăţeni romani au fost puşi sub acuzare de un mare juriu federal din New Haven-Connecticut, în 18 ianuarie 2007, fapt dat publicităţii în 16 mai, în legătură cu o schemă de «phishing» pe internet.

Punerea sub acuzare se referă la presupusa conspiraţie pentru comiterea de fraudă în conexiune cu dispozitive de acces, conspiraţie pentru a comite fraudă bancară şi furt de identitate cu circumstanţe agravante. Investigaţia în districtul Connecticut a rezultat dintr-o plângere a unui cetăţean privind un e-mail fraudulos care apărea ca venind din partea People's Bank din Connecticut. De fapt, e-mailul direcţiona victimele spre un computer din Minnesota care fusese compromis sau atacat electronic şi folosit pentru a fi gazda pentru un site de internet contrafăcut ca să semene cu cel al People’s Bank. În timpul investigaţiilor, s-a stabilit că indivizii erau implicaţi în scheme similare de phising împotriva altor institutii financiare şi companii, inclusiv Citibank, Capital One, JPMOrgan Chase&Co, Comerica Bnk, Wells Fargo& Co, eBay si PayPal, explică sursele citate.

Persoanele acuzate în districtul Connecticut sunt: Ciprian Dumitru Tudor, Ovidiu-Ionuţ Nicola Roman, Mihai Cristian Dumitru şi Petru Bogdan Belbiţă, toţi craioveni şi Radu Mihai Dobrică, Cornel Ionuţ Toniţa şi Cristian Navodaru, toţi din Galaţi.

Nicola Roman a fost localizat în Bulgaria şi arestat in baza unui mandat Interpol în 6 iunie 2007. El a fost extradat către SUA în 8 noiembrie 2007. Nicola Roman, alături de Belbiţă, este pus sub acuzare în cazul din Los Angeles.

"Dacă va fi condamnat, fiecare individ din cazul din Districtul Connecticut poate primi un termen maxim de cinci ani de închisoare pentru fiecare capăt de acuzare şi un termen obligatoriu de doi ani de închisoare pentru acuzaţia de furt de identitate cu circumstanţe agravante. În plus, fiecare individ poate primi un maxim de amendă de 250.000 de dolari pentru fiecare capăt de acuzare sau de două ori veniturile rezultate din infracţiunea comisă, în funcţie de sumă. Acuzaţii pot primi, de asemenea, o sentinţă de maxim trei ani de închisoare cu eliberare sub supraveghere pentru fiecare acuzaţie", mai spuneau sursele citate.