Cultivatorii de sfeclă ameninţă cu proteste dacă APIA nu începe plata subvenţiilor

Cultivatorii de sfeclă sunt nemulţumiţi de întârzierile Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) la plata unor subvenţii şi intenţionează să organizeze acţiuni de protest dacă banii nu vor fi acordaţi în perioada următoare.
  "Cultivatorii au tot aşteptat să primească aceşti bani, care sunt folosiţi la reluarea ciclului de producţie şi la întreţinerea culturilor, dar sistemul IT al APIA nu este pus la punct şi ne tot amână. Oamenii au ajuns la limita răbdării, vor să vină în Bucureşti, să facă demonstraţii. Este strigător la cer să aştepte atâtea luni de zile pentru subvenţie", a declarat agenţiei MEDIAFAX Mihai Dumitriu, directorul excutiv al Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România.

Pentru cultivatorii de sfeclă este prevăzută o subvenţie de 97 de euro la hectar, din fonduri UE şi de la buget, de care beneficiază şi agricultorii care lucrează alte culturi (grâu, porumb, floarea-soarelui, etc.)

În plus, cultivatorii de sfeclă mai primesc aproape 223 de euro pe hectar, din fonduri UE şi de la buget, pe baza altor scheme de plată. Aceşi bani ar trebui acordaţi odată cu subvenţia unică la hectar, pe care APIA a început să o distribuie din aprilie.

Agricultorii nu au primit însă cei 223 de euro pe hectar deocamdată, pentru că aplicaţia software care gestionează plăţile nu a fost funcţională.

"Circa 5.400 de fermieri nu au primit aceşti bani şi sunt foarte nemulţumiţi. Cei mai mari dintre fermieri, care au suprafeţe de 300-400 de hectare şi trebuie să primească sume mari de la APIA, s-au hotărât să dea în judecată Agenţia dacă nu se fac aceste plăţi până la 30 iulie, cerând plata de despăgubiri pentru întârzierea la plată. Mai mult, toţi cultivatorii au discutat într-o întâlnire de săptămâna trecută să pornească şi unele acţiuni de protest", a afirmat preşedintele federaţiei, Ioan Gherman.

Reprezentanţii APIA spun că întârzierea la plata subvenţiilor a fost cauzată de dezvoltatorul softului, care a întârziat livrarea unei aplicaţii funcţionale.

"Referitor la plăţile către fermierii care au solicitat plata naţională complementară pentru sfecla de zahăr şi schema de plată separată pentru zahăr, acestea nu au putut fi efectuate până acum din cauza întârzierii în livrarea funcţionalităţii de captare a datelor şi calcul specific din partea dezvoltatorului extern de software", a declarat directorul general al APIA, Dan Gherghelaş.

El a arătat că Agenţia a testat în ultimele două zile o varinată de aplicaţie care corespunde reglementărilor, iar cultivatorii îşi vor primii banii în perioada următoare.

"Angajaţii APIA vor începe de astăzi (luni - n.r.) procesul de calcul şi autorizare la plată pentru acest sector specific. În aceste condiţii, estimăm că fermierii care au depus cereri de sprijin pentru aceste scheme îşi vor primi banii în cont într-un termen de două săptămâni", a spus Gherghelaş.

Cultura de sfeclă este însămânţată în martie, iar recoltatul are loc în octombrie. Cel mai prielnic moment pentru acordarea subvenţiilor este primăvara, la începutul lucrărilor, potrivit reprezentanţilor cultivatorilor.

Problemele cu acordarea subvenţiilor i-ar putea determina pe unii agricultori să renunţe la cultivarea sfeclei anul viitor, iar România nu şi-ar realiza cota alocată de UE.

"Fără aceşti bani cultivatorii nu pot relua ciclul de producţie şi riscăm ca unii dintre ei să renunţe la producţie pe cel puţin 50% din suprafaţă", a spus Dumitriu.

Procesatorii locali sunt interesaţi ca fermierii să continue să cultive sfeclă.

"Oamenii sunt foarte supăraţi, efectiv nu mai au bani. Anul acesta producţia e deja în câmp şi nu va fi influenţată de problemele cu subvenţia, dar la anul unii cultivatori ar putea să renunţe. Noi am reuşit să îi ţinem în culturi, să nu ajungem ca în Ungaria, unde două fabrici mari s-au închis pentru că au renunţat cultivatorii. Noi vrem să facem cota alocată şi suntem interesaţi ca fermierii să continue să cultive sfeclă", a spus Emilian Dobrescu, reprezentantul companiei austriece Agrana în România, producător de zahăr din sfeclă şi din zahăr brut.

În România există patru fabrici care procesează zahăr din sfeclă, respectiv Agrana, Zahărul Oradea, Zahărul Luduş şi Zahărul Bod.