Studenţii din România, optimişti în privinţa calităţii învăţământului din România

Aproape două treimi din studenţii de la universităţile de stat şi private consideră că seminariile şi cursurile pe care le frecventează le oferă informaţiile necesare profesiei pentru care se pregătesc, potrivit unui studiu, publicat joi de Agenţia pentru Strategii Guvernamentale.
  Astfel, 74,5 la sută dintre studenţii de la stat cred că informaţiile obţinute la cursurile frecventate sunt folositoare în foarte mare măsură (13,5 la sută) şi în mare măsură (61 la sută) pentru profesia pentru care se pregătesc. Studenţii de la universităţile private sunt la fel de optimişti, 13,5 la sută dintre ei considerând că seminariile şi cursurile îi ajută în acest sens în foarte mare măsură, iar 50,2 la sută în mare măsură.

În plus, 77,3 la sută dintre studenţii de la stat sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de calitatea cursurilor şi a seminariilor pe care le frecventează. Iar aproape 72 la sută din studenţii din învăţământul privat sunt de aceeaşi părere. În timp ce aproape 20 la sută din studenţi, în cazul ambelor forme de învăţământ, sunt puţin mulţumiţi de calitatea cursurilor.

Numărul studenţilor de la universităţile de stat care spun că frecventează toate sau aproape toate cursurile şi seminariile este dublu faţă de numărul studenţilor din universităţiile private care se duc la toate sau aproape toate cursurile şi seminariile. Astfel, 42,7 la sută din studenţi de la stat spun că frecventează cursurile şi 63,5 la sută participă la seminarii, în comparaţie cu 28,5 la sută din studenţii de la particulare care se duc la cursuri şi 33 la sută care se duc la seminarii. Totodată, 4,5 la sută dintre studenţii de la stat nu merg deloc la cursuri şi seminarii, iar 13,2 la sută din studenţii din învăţământul particular nu frecventează deloc şcoala.

Aproape 85 la sută dintre studenţii de la stat cred că practica de specialitate ar trebui să fie obligatorie, iar 74 la sută dintre cei din sistemul privat sunt de aceeaşi părere.

Aproximativ un sfert dintre studenţii de la stat şi din învăţământul privat sunt nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi de profesori, în timp ce aproape 70 la sută dintre studenţii de la stat se declară mulţumiţi şi 10,6 la sută foarte mulţumiţi de corpul profesoral. În universităţile private, procentul celor mulţumiţi şi foarte mulţumiţi este de 77.

Majoritatea studenţilor de la stat îşi fac prieteni la facultate (91,6 la sută), se duc cu plăcere la cursuri (83,7 la sută) şi nu se simt excluşi (91,4). Procentele sunt asemănătoare cu cele privind sutdenţii din învăţământul privat. În plus, aproape 24 la sută dintre studenţii de la stat şi de la facultăţile particulare spun că se plictisesc la cursuri.

De asemenea, 13 la sută dintre studenţii de la stat sunt de acord total că învăţământul românesc este mai bun decât cel din Occident, iar 32,2 la sută sunt "mai degrabă de acord" cu acest lucru, însă procentul celor care "nu sunt mai degrabă acord" sau dezaprobă acest lucru în totalitate este aproape egal cu prima categorie, respectiv 47 la sută.

Potrivit studiului, 31,6 la sută din studenţii de la stat spun că nu sunt deloc de acord sau mai degrabă nu sunt de acord cu afirmaţia că ceea ce se predă în universităţile din România nu le foloseşte în viaţă. Acelaşi procent este valabil şi pentru cei de la învăţământul privat. Studenţii din sistemul de învăţământ privat sunt mai sceptici în priviţa calităţii învăţământului din România, 45,6 la sută dintre ei spunând că dezaprobă total sau nu sunt mai degrabă de acord cu afirmaţia că învăţământul românesc este mai bun decât cel occidental. Totuşi procentul este egal cu cei care tind să aprobe acest lucru.

Peste o treime (38,6 la sută) dintre studenţii de la stat spun că facultatea lor are probleme cu doatarea laboratoarelor şi a sălilor de curs în mare sau foarte mare măsură, iar 32,3 la sută cred că se întâmplă acest lucru doar în mică măsură. aproape 28 de procente cred că există o lipsă de curăţenie în grupurile sanitare, iar aproape jumătate dintre ei cred că studenţii manifestă o lipsă de interes faţă de cursurile frecventate. Tot jumătate dintre studenţii de la privat chestionaţi au spus că studenţii manifestă dezinteres la ore.

Referitor la controversa care dintre formele de învăţământ (stat versus privat) este mai performantă, aproape 70 la sută dintre studenţii de la stat spun despre această formă de învăţământ că este mai performantă şi doar 7,4 la sută dintre ei cred că universităţile particulare sunt mai performante, iar 18,3 la sută cred că ambele sunt la fel. În schimb, 36,2 la sută dintre studenţii din universităţile private cred că universităţile de stat sunt mai performante, 25 la sută dintre ei cred că facultăţile particulare sunt mai bune, iar 34,5 la sută cred că ambele forme de învăţământ sunt la fel.

Studenţii de la stat (43,7 la sută) cred că cel mai bine pregătiţi sunt studenţii de la stat pe locurile de la buget, 30,3 la sută cred că studenţii de la stat sunt mai bine pregătiţi, indiferent dacă sunt pe locuri de la buget sau cu taxă, în timp ce doar 1,8 la sută dintre ei cred că studenţii de la aprticulare sunt mai bine pregătiţi. 31 la sută dintre studenţii de la particulare cred că studenţii de pe locurile bugetare din universităţile de stat sunt mai bine pregătiţi, iar 39 la sută spun că nu pot aprecia acest lucru, în comparaţie cu 17,6 dintre studenţii de la stat care sunt rezervaţi în privinţa acestui răspuns. Iar 10,2 la sută de la particulare cred despre ei că sunt cel mai bine pregătiţi. Studenţii de la stat cred în proporţie de 80 la sută că studenţii cu mai mulţi bani şi mai puţin pregătiţi se duc la particulare, însă 46,6 la sută dintre studenţii de la particulare au aceeaşi percepţie despre ei înşişi.

Aproape 80 la sută dintre studenţii de la stat cred în mare şi foarte mare măsură că cei mai buni merg la stat şi nu la particular, pe când doar 45 la sută dintre cei de la particular cred acelaşi lucru.

Profesorii care predau la stat sunt mai buni decât cei de la particulare în ochii a aproape jumătate din studenţii de la stat, iar aproape 40 la sută dintre ei cred că nu există diferenţe sau sunt foarte mici. Aproape 61 la sută dintre sutdenţii de la particulare cred că aceste diferenţe nu există. În plus, aproape 79 la sută dintre studenţii de la stat cred că învăţământul privat este doar în mică şi foarte mică măsură mai bun decât cel de stat.

Aproape 60 la sută dintre studenţii de la stat şi de la particulare cred că este adevărat în mare şi foarte mare măsură faptul că pentru a reuşi în viaţă trebuie să termini o facultate. În acelaşi timp, însă în jur de 53,5 la sută (stat) şi 58,6 la sută (privat) cred că degeaba termini o facultate dacă nu ai relaţii.

Aproape 80 la sută dintre studenţi cred că studiile de master sunt utile.

Studenţii de la stat se pregătesc în medie 27,58 de ore pe săptămână în timpul sesiunii, iar studenţii de la universităţile particulare se pregătesc 18,17 ore pe săptămână în timpul sesiunii.

Aproape 77 la sută dintre studenţii de la stat cred că numărul orelor petrecute la facultate este mare şi foarte mare, pe când 57,6 la sută dintre studenţii de la particulare sunt de aceeaşi părere.

Aproape 10 la sută dintre studenţii de la stat spun că merg spătămânal sau mai des la bibliotecă, în comparaţie cu 2,7 la sută dintre studenţii de la particulare. 23,4 la sută dintre studenţii de la stat spun că nu merg niciodată la bibliotecă, acesta fiind cazul şi celor 30 de procente dintre studenţii de la particulare.

Numărul studenţilor de la facultăţile particulare care s-au angajat este mai mare decât cel al studenţilor de la stat. Astfel, aproape 65 la sută dintre studenţii de la stat nu au un loc de muncă, iar 36,6 la sută sunt angajaţi (12,4 la sută part-time şi 22,2 la sută full time). În cazul celor de la particulare, 42,6 la sută nu au un loc de muncă iar 53,6 la sută sunt angajaţi part-time şi full-time.

Aproape 65 de studenţi atât de la stat cât şi de la particulare cred că tinerii din România au în mare sau foarte mare măsură şanse egale de a urma o facultate.

Studenţii de la stat cred că sunt susţinuţi în mai mare măsură de familie pentru a urma facultatea: 72,8 la sută stat şi aproape 60 la sută privat.

Peste jumătate dintre studenţii de la stat şi de la particulare cred că voluntariatul este puţin important sau deloc pentru a reuşi în viaţă.

În jur de 22 la sută atât dintre studenţii de la stat cât şi de la privat spun că vor să emigreze în străinătate în următorii ani.

Aproape 43 la sută dintre studenţii de la stat cât şi dintre cei de la privat spun că banii de care dispun lunar nu le ajunge pentru strictul necesar, în timp ce aproximativ 8 la sută ditnre studenţii de la ambele tipuri de facultăţi reuşesc să aibă tot ce vor fără să se restrângă în alte domenii.

Familia unui student de la stat are în medie venitul total net de 3,091 lei, iar venitul total net al venitului pe familie unui student de la o facultate particulară este de trei ori mai mare, adică de 9,467 de lei. Un student de la stat are în medie 624 de lei, bani pe care să îi cheltuiască aşa cum vrea el. Iar un student de la particulară dispune lunar de 900 lei în acelaşi scop. Un student de la stat primeşte de la părinţii săi în medie pe lună 460 lei, iar un student de la o facultate privată primeşte de la familie 708 lei.

La studiu au participat aproape 2400 de studenţi din sistemele de învăţământ superior de stat şi privat din România. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia de studenţi din România din sistemele de învăţământ universitare de stat şi privat, cu o eroare tolerată de ± 2,82 la sută la un nivel de încredere de 95 la sută.

Ancheta de teren s-a desfăşurat între aprilie şi mai.