PSD şi PC - principalii susţinători în Parlament ai Guvernului Tăriceanu, potrivit IPP

PSD şi PC au fost principalele partide care au susţinut proiectele Guvernului Tăriceanu sau ale PNL, în timp ce PRM şi PDL s-au situat în opoziţie, în sesiunea parlamentară februarie-iunie 2008, potrivit unui raport dat publicităţii, marţi, de Institutul pentru Politici Publice.
  O analiză asupra modului în care au votat partidele în sesiunea parlamentară februarie-iunie 2008 şi a tendinţelor de formare a alianţelor dintre partide, dat publicităţii de Institutul pentru Politici Publice (IPP), arată că PRM şi PDL au adoptat o poziţie adversă faţă de proiectele legislative propuse de celelalte formaţiuni, în timp ce PSD şi PC s-au manifestat, la vot, ca partide colaboratoare ale guvernului PNL-UDMR.

Raportul IPP arată că în sesiunea precedentă, la Camera Deputaţilor, proiectele principalului partid care formează Cabinetul Tăriceanu, PNL, au fost susţinute în proporţie de 86% de PC şi de 78,5% de PSD. PNL a mai fost susţinut, la vot, de UDMR, cu care formează Guvernul – în proporţie de 90%, şi de grupul minorităţilor, în proporţie de 95%.

De cealaltă parte, deputaţii PDL au votat doar în 58% din cazuri în acelaşi mod ca deputaţii PNL, iar deputaţii PRM au votat la fel ca aceia ai PNL în 69% din cazuri.

O mare parte a voturilor în care PDL şi PRM s-au situat pe aceeaşi poziţie cu PNL au fost date la proiecte de legi în care partizanatul politic nu era semnificativ, cum ar fi fost Codul electoral.

Analiza IPP mai arată că, spre deosebire de toamna anului 2007, a crescut procentul de voturi în care PNL şi PSD s-au situat de aceeaşi tabără şi a scăzut semnificativ numărul de voturi în care PNL şi PDL s-au situat pe aceeaşi poziţie.

Astfel, PNL şi PSD au votat la fel, iar PDL împotrivă, în 28% din cazuri (faţă de 21% în toamna lui 2007). Doar în 5% din cazuri PNL şi PDL s-au aliat împotriva PSD (spre deosebire de 43% din cazuri în toamna lui 2007).

Raportul IPP arată, de asemenea, că într-un număr semnificativ de voturi, PDL, ca şi PRM, s-au situat pe poziţii adverse în relaţie cu modul în care au votat celelalte partide, iar PDL a făcut foarte puţine alianţe la vot, atât cu PSD, cât şi cu PNL, în sesiunea precedentă.

IPP a analizat şi loialitatea senatorilor şi deputaţilor faţă de grupurile parlamentare din care fac parte. Potrivit raportului, din modul în care au votat deputaţii în sesiunea precedentă reise că grupurile PSD, PDL, UDMR şi al minorităţilor din Cameră au fost cele mai unite, cu o rată a coeziunii de peste 90%, în timp ce la polul opus s-au situat PRM (75%) şi PC (87%).

La Senat gradul de coeziune între membrii grupurilor parlamentare a fost cel mai ridicat în cazul UDMR (94%), PC (91%) şi PSD (84%) şi cel mai scăzut în cazul PDL (71%) şi al PRM (81%).

Deputaţii care au votat de cele mai multe ori altfel decât grupul partidului din care fac parte au fost Anca Petrescu (în 29% din cazuri a votat altfel decât PRM), Toro Tiberiu (UDMR) – în 27% din cazuri rebel la vot, Ioan Aurel Rus (PRM) – 25%, Ion Stan (PSD) – 22%, Romeo Cazan (PSD) – 21%, Mădălin Voicu (PSD) – 20%.

Senatorii care au fost cei mai rebeli faţă de disciplina de vot a grupului din care fac parte au fost Carol Dina (PRM), care a votat în 88% din cazuri altfel decât grupul PRM, Jan Vraciu (PDL) – 45%, Ivan Cismaru (PDL) – 39%, Dan Gabriel Popa (PDL) – 37%, Tudor Panţuru (PDL) – 36%, Mircea Cinteză (PDL) – 33%, Paula Ivănescu (PDL) – 32%.

Cei mai loiali deputaţi, în raport cu modul în care au respectat votul acordat de grupul din care fac parte, au fost Mircea Man (PDL), Valeriu Boeriu (PNL), Renică Diaconescu (PNL), Gheorghe Barbu (PDL), Vasile Mocanu (PSD), Cristian Ilie (PDL), Ion Luchian (PNL) şi Constantin Tudor (PDL), care nu au votat nici măcar o dată altfel decât a votat grupul parlamentar al partidului respectiv.

Cei mai loiali senatori, care au votat în proporţie de peste 98% la fel ca grupul partidului de care aparţin, au fost Szabo Illon (UDMR), Fekete Andras Levente (UDMR), Nemeth Csaba (UDMR) şi Ioan Corodan (PNL).