Autorităţile locale ezită să utilizeze fondurile europene pentru realizarea de proiecte privind colectarea selectivă a deşeurilor, potrivit ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile, Atilla Korodi.
"Oferim proiecte de finanţare tuturor judeţelor care nu realizează investiţii din fonduri private. Nu sunt încântat de răspunsul autorităţilor locale, pentru că o parte din acestea încă ezită să utilizeze fondurile publice pentru programele de gestionare a deşeurilor şi optează mai ales pentru module mai mici ale acestora, cum ar fi realizarea de gropi ecologice", a declarat, marţi, Korodi, la prezentarea unui studiu despre percepţia populaţiei faţă de programele de colectare selectivă.
Ministrul a arătat că, înainte de responsabilizarea populaţiei privind colectarea selectivă, foarte importantă este realizarea unei infrastructuri adecvate, care să permită reciclarea şi valorificarea deşeurilor.
"E nevoie de foarte multe investiţii, dar şi de voinţă. Investiţiile se pot face cu ajutorul fondurilor europene, prin programele PHARE şi ISPA, dar avem nevoie ca şi din partea primăriilor să existe dorinţa de a face astfel de investiţii. (...) Trebuie să cultivăm percepţia oamenilor, dar fără investiţii nu se poate", a spus Korodi.
Ministrul a arătat că şi la nivel de Uniune Europeană tendinţa este de transformare a recomandărilor pentru acest domeniu spre obligarea ţărilor membre de a respecta normele de reciclare şi valorificare.
Korodi a precizat că la nivelul anului 2007 datele încă nu au fost finalizate, dar pentru 2006 România a îndeplinit ţintele de reciclare impuse de Uniune la majoritatea materialelor, cu excepţia sticlei.
Studiul despre percepţia populaţiei faţă de colectarea selectivă a fost realizat la sfârşitul anului trecut de institutul de cercetare IMAS, cu sprijinul Eco Rom Ambalaj, în zece localităţi din România, în zonele unde există puncte de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje.
Potrivit studiului, aproximativ 80% din populaţia care are la dispoziţie infrastructura necesară colectării depune selectiv deşeurile de ambalaje.
Aproape jumătate din cei intervievaţi realizează colectare selectivă permanent, în timp ce aproape 30% fac acest lucru uneori. Puţin peste 20% din populaţia care beneficiază în zona în care locuiesc de puncte de colectare selectivă nu realizează niciodată această operaţiune.
Totodată, 70% din respondenţi consideră că populaţia nu este suficient informată cu privire la colectarea selectivă.
Peste 30% din români consideră că amenzile sunt modalitatea cea mai bună de a-i determina pe oameni să se implice în programul de colectare selectivă, în timp ce peste 35% din cei intervievaţi consideră că o campanie de informare mai bună ar fi mai eficientă în acest sens, iar aproape 32% optează pentru educarea în şcoli asupra acestei probleme.