Băsescu: Criza alimentelor şi migraţia din nordul Africii spre UE, pe agenda reuniunii de la Paris

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică, înaintea plecării spre Paris, la Sommet-ul pentru Mediterana, că pe agenda discuţiilor se vor afla dezvoltarea economică a statelor mediteraneene, criza alimentelor, criza energiei şi migraţia din nordul Africii către statele UE.
 
  "Plec la Paris având două obiective; primul legat de evenimnentul desfăşoară astăzi, Sommet-ul pentru Mediterana, şi cel de-al doilea, Ziua Naţională a Franţei, unde, alături de şefii de stat şi de Guvern care participă la Summit, sunt invitat cu soţia să particip la evenimentele organizate", a spus şeful statului.

Băsescu a precizat că sommet-ul vizează lansarea Procesului Barcelona, totul fiind privit prin prisma relaţiei tradiţionale între UE, state UE şi ţări non-UE, riverane Mării Mediterante şi a dimensiunii culturale, tradiţionale a acestei relaţii.

O altă temă se va referi la nevoia imperioasă pentru găsirea de soluţii la problemele UE şi ale ţărilor mediteraneene, câteva dintre subiectele de discuţie la sommet fiind: problema dezvoltării economice a statelor din zona mediteraneană, criza alimentelor, criza energiei, soluţii pentru a preveni o criză a energiei. Dacă acum avem o criză a preţului energiei, trebuie să prevenim o criză a furnizării energiei, a precizat Traian Băsescu.

O altă problemă pe agenda sommet-ului este cea a migraţiei din nordul Africii către statele UE, dar şi problema educaţiei.

Conform lui Băsescu, o altă temă deosebit de importantă va fi securitatea transportului, cu accent pe cel maritim, cu două paliere - ca furnizor de poluare în Marea Mediterană şi ca risc pentru securitatea cetăţenilor, în mod deosebit a imigranţilor care ajung în Europa cu mijloace de transport cu nivel de securitate redus, care duc la pierderea de vieţi omeneşti.

Alte discuţii se vor referi la protecţia civilă pentru statele mediteraneene şi la asistenţa pe care UE o poate oferi acestora în caz de dezastre.

Participanţii la Sommet-ul pentru Mediterana vor mai discuta despre extremism şi terorism.

Şeful statului a spus că la sommet vor participa, oficial, 40 de state. În afară de cele 27 de state din UE, mai participă Egipt, Maroc, Algeria, Tunisia, Libia, Israel, Autoritateea Palestiniană, Iordania, Libia, Siria, Mauritania şi Albania.

Traian Băsescu a afirmat că au cerut să primească statut de membru al Procesului Barcelona Muntenegru, Croaţia, Bosnia-Herţegovina, Monaco şi a precizat că România va susţine acceptarea acestora.

Poziţia României este de susţinere a procesului, solicitând în acelaşi timp o abordare echilibrată în raport cu politica estică de vecinătate a UE, care trebuie aşezată pe sinergia Mării Negre.

Potrivit lui Băsescu, din punctul de vedere al României, este important că la acest proces, care are ca pilon principal dezvoltarea, sunt incluse ţări precum Egipt, Siria, Mauritania, cu care ţara noastră are relaţii economice.

"Procesul include sub sigla UE ţări precum Egiptul, Marocul, Algeria, Libia, Siria, Mauritania, cu care România are relaţii economice tradiţionale, pe care în ultimii 2 ani a început să le redezvolte, dar este extrem de convenabil pentru noi că procesele de dezvoltare şi de întoarcere masivă a firmelor româneşti în aceste ţări se face într-un sistem politic garantat, al relaţiei între UE şi statele mediteraneene", a declarat şeful statului.

El a mai apreciat că de mare interes pentru România este prezenţa Israelului şi Autorităţii Palestiniene, fiind cunoscut interesul autorităţilor române pentru conflictul israeliano-palestinian şi contribuţiile tradiţionale ale României în încercarea de a se găsi soluţii acestui conflict.

Băsescu a spus că Sommet-ul este important pentru România şi din punct de vedere economic, ideea fiind ca statele UE să îşi încurajeze firmele să participe la procesele de dezvoltare din Mediterana.

Preşedintele a precizat că după sommet va avea declaraţie mai aplicată, legată de hotărârile adoptate şi că, de mai bine de o lună, diplomaţia româneasă participă la forma finală a declaraţiei ce va fi adoptată la reuniunea de la Paris.