Televiziunea, cel mai de încredere mediu de informare în rândul românilor de la oraş

Televiziunea este cel mai de încredere mediu de informare pentru consumatorii de media de la oraş, urmată de radio, internet şi presă scrisă, potrivit datelor furnizate de raportul "Evaluarea nivelului de competenţă în mass media", prezentat, marţi, de Agenţia de Monitorizare a Presei-ActiveWatch.

  Pe o scară de la 1 la 7, media încrederii în mijloacele de comunicare în masă a fost de 4,53 pentru întreg eşantionul, televiziunea fiind mediul care beneficiază de cea mai mare încredere (medie de 4,74), fiind urmată de radio (medie de 4,35), internet (medie de 4,14) şi presă scrisă (medie de 3,89).

Internetul reprezintă, pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 20 de ani din mediul urban, o sursă importantă de informare, aproape trei sferturi dintre aceştia declarând că navigează pe internet aproape zilnic. De asemenea, internetul este plasat de cei mai mulţi dintre respondenţii tineri pe primul loc în ordinea încrederii acordate informaţiilor provenite pe diverse canale media.

Consumatorii de media afirmă că, în ceea ce priveşte încrederea acordată informaţiilor provenite din mass-media, acestea sunt evaluate, în primul rând, după modul în care ele interacţionează cu cunoştinţele deţinute anterior. Pe de altă parte, instituţia media care transmite informaţia contează mai mult în evaluarea încrederii acordate unei informaţii decât jurnalistul care transmite informaţia. La nivelul întregului eşantion, cercetare arată că televiziunea este tipul de media considerat a transmite informaţiile cele mai de încredere.

Conform raportului de cercetare, accesul locuitorilor din mediul urban la mass-media este cel mai bine reprezentat de dezvoltarea infrastructurii de acces la canalele de televiziune, 99% dintre locuitorii din oraşe având cel puţin un televizor în gospodărie, iar 82% au acces la serviciile furnizorilor de televiziune prin cablu. Astfel, televiziunea este, la nivel urban, cel mai consultat mediu de comunicare în masă, 92% dintre respondenţi declarând că se uită cel puţin o oră la televizor pe parcursul unei zile de lucru.

Cei mai mulţi dintre cei care se uită la ştirile de televiziune, şi anume 70%, urmăresc, pe parcursul aceleiaşi zile, emisiunile informative a două sau mai multe canale de televiziune. Pe de altă parte, la consumul de ştiri radio, doar 16% dintre cei intervievaţi au declarat că ascultă ştirile difuzate de mai multe posturi radio în aceeaşi zi, în timp ce, pentru presă scrisă, doar 32% dintre respondenţi au afirmat că citesc articolele mai multor publicaţii pe parcursul aceleiaşi zile.

Totodată, cercetarea arată că nevoile publicului de informare, relaxare şi umplere a timpului liber determină consumul de media. Conform raportului, acest lucru a reieşit din răspunsurile oferite de respondenţi la întrebările legate de motivele pentru care se uită la televizor, ascultă radio sau citesc presa, cât şi din perspectiva tipurilor de emisiuni urmărite. Astfel, 96% dintre cei care se uită la televizor şi, respectiv, 73% dintre cei care ascultă radio urmăresc emisiunile de ştiri difuzate prin intermediul celor două canale media.

Din punct de vedere al respondenţilor, emisiunile de ştiri ar trebui să prezinte informaţii exacte şi noi, să prezinte soluţii atunci când aduc în discuţie probleme şi să nu fie controlate politic.

Totodată raportul arată că, atunci când publicul observă diferenţe între informaţiile obţinute de la diferite posturi de televiziune, radio sau presă scrisă, cei mai mulţi afirmă că le ignoră sau optează pentru informaţiile de la postul sau publicaţia preferată. O foarte mică pondere dintre consumatorii de media care observă diferenţe între informaţiile apărute în mass-media caută să le verifice şi din alte surse.

Majoritatea celor intervievaţi au declarat că mass-media ar putea să aibă influenţă asupra opiniilor şi a comportamentelor indivizilor, alţii decât ei înşişi, în principal prin conţinuturile violente prezentate în programe de ştiri şi filme. Dintre respondenţi, doar o mică parte au declarat că s-au gândit la influenţa mass-media asupra propriilor persoane. Astfel, tinerii consideră că mass-media ar avea o influenţă asupra opiniilor şi comportamentelor lor mai ales atunci când promovează modele de reuşită în viaţă.

Pe de altă parte, respondenţii au declarat că informaţiile preluate din mass-media sunt, cel mai adesea, comentate împreună cu membrii familiei. Discuţiile cu prietenii sunt, totodată, importante în ceea ce priveşte utilizarea informaţiilor din media în interacţiunile sociale, acesta fiind unul dintre motivele pentru care consumatorii de media consultă informaţiile din presa scrisă.

Raportul mai arată că 74% dintre români nu s-au gândit vreodată la influenţa mass-media asupra părerilor şi comportamentelor lor, în timp ce 26% dintre români s-au gândit la influenţa mass-media asupra lor.

Pe de altă parte, cercetarea arată că publicul din mediul urban cunoaşte, în mare măsură, care este instituţia cu rol de sancţionare în cazul abaterilor constatate în cazul televiziunilor şi al radiourilor, respectiv Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), dar nu cunosc foarte concret instituţia care are rol în reglementarea activităţii editoriale în presa scrisă.

Cercetarea realizată de AMP a avut ca obiectiv general investigarea opiniei populaţiei prin intermediul unei anchete realizate pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia cu vârstă cuprinsă între 15 şi 65 de ani, din mediul urban din România. Eşantionul ales pentru realizartea cercetării este de 1.037 de persoane, din 71 de localităţi urbane, dintre care şase reprezintă sectoarele Bucureştiului.

Totodată, a fost realizat un supraeşantion, prin care au fost adăugate persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 şi 20 de ani, selectate aleatoriu din eşantionul naţional, fiind adăugate 1-2 persoane la fiecare votare. Mărimea supraeşantionului a fost de 282 de persoane.