Mai puţin de jumătate din ONG-urile din România sunt active

Aproximativ 17.000 de organizaţii nonguvernamentale din România sunt active, adică mai puţin de jumătate din numărul lor total, iar acestea oferă 160.000 de locuri de muncă şi se bazează în principal pe voluntariat, cu toate că în ţară nu există o cultură în acest sens.

  Reprezentaţi din Bulgaria, Franţa, România şi Slovacia s-au întâlnit, luni, la Conferinţa regională despre libertate asociativă şi coeziune socială în noile state membre, organizată la Institutul Francez, pentru a analiza situaţia sectorului asociativ din aceste ţări.

Ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, prezent la eveniment, a declarat că ONG-urile din România au nevoie de o mai mare vizibilitate şi de recunoaştere din partea autorităţilor.

"Sectorul asociativ este foarte dinamic în Franţa, existând în prezent peste un milion de asociaţii. Un francez este în medie membru a trei-patru asociaţii din diferite domenii de activitate, nu doar militante. România este foarte bine plasată şi ea, dar mai este loc de progres în privinţa asociaţiilor de drept public, mai trebuie să facă progrese şi în ceea ce priveşte vizibilitatea lor şi în recunoaşterea lor de puterea politică", a spus Henri Paul.

Sandra Pralong, preşedintele Fundaţiei Synergetica, care a analizat mediul asociativ din România, a precizat că în 2005 existau înregistrate 43.000 de asociaţii, însă doar 17.000 dintre ele erau active.

"Asociaţiile româneşti sunt mult mai sărace decât am crede. Percepţia este că au fost create cu fonduri străine şi că rulează mulţi bani, însă aproape jumătate din ONG-uri beneficiază de un buget anual de mai puţin de 1.000 de dolari", a spus aceasta.

Părerile sunt însă împărţite între specialiştii români. Ion Olteanu, coordonator de proiecte de la Centrul de asistenţă pentru organizaţii neguvernamentale "Centras", consideră că nu sunt "deloc sărace" asociaţiile cu un astfel de buget şi că îşi pot pune în aplicare proiectele.

Pralong a remarcat că numărul asociaţiilor din mediul rural este aproximativ acelaşi cu cel din mediu urban. Acestea sunt organizaţii mici, bazate foarte mult pe voluntariat, iar aici intervine Biserica, care are o putere foarte mare de mobilizare.

Yves Nicolas Ogou, de la Agenţia de sprijin pentru ocuparea forţei de muncă din Slovacia, a precizat că în ţara sa există 70.000 de asociaţii, "însă 90 la sută dintre ele nu mai funcţionează", ele fiind finanţate de la Fondul Social European.

Jacques Henrard, preşedintele Conferinţei permanente a coordonărilor asociative, a vorbit despre rolul semnificativ pe care îl joacă ONG-urile în crearea locurilor de muncă.

"În Franţa există un milion de asociaţii active în prezent, iar 180.000 dintre ele oferă locuri de muncă. Se înfiinţează anual 70.000 de noi asociaţii. Sectorul ONG oferă în jur de două milioane de locuri de muncă. În plus acestea antrenează 15 milioane de voluntar. Există un buget cumulat al asociaţiilor de 35 de miliarde de euro, iar masa salarială reprezintă 35 de miliarde de euro", a precizat acesta.

La rândul său, Ion Olteanu a spus că în România există în jur de 650.000 de voluntari, 160.000 de persoane salariate, iar 48 la sută din asociaţii lucrează doar cu voluntari. Potrivit acestuia, 26 la sută din organizaţii lucrează doar cu salariaţi, "structură care ridică un semn de întrebare".

"Din primele o sută de asociaţii ca mărime a bugetului, de 50 nu am auzit. Nu sunt cunoscute pentru proiectele lor, nu au apărut în presă, nu ştim ce proiecte desfăşoară. Sunt iluştri necunoscuţi. Iar această situaţie trebuie corelată cu legea finanţării partidelor politice. De exemplu, o societăte comercială şi primăria nu pot finanţa partide politice, dar pot da bani unor asociaţii, fonduri care ajung apoi la partide politice", a spus Ion Olteanu.

În opinia sa, situaţia sectorului asociativ s-a îmbunătăţit de la aplicarea legii potrivit căreia orice persoană poate opta ca doi la sută din salariul său să revină unei organizaţii.

"În 2006, ONG-urile au primit două milioane de euro de la cetăţeni pe baza acestei legi, care nu reprezintă o sumă importantă, însă arată că organizaţiile beneficiază de încrederea cetăţenilor. Iar de la an la an numărul oamenilor care dau doi la sută ONG-urilor se dublează", a spus acesta.

Atitudinea autorităţilor faţă de sectorul asociativ este esenţială, iar educaţia pe care acestea o promovează creşte numărul voluntarilor şi rolul ONG-urilor în societate.

"De exemplu, Norvegia este o ţară cu aproape 4.700.000 de locuitori, însă este de 40 de ori mai dezvoltată ca România în privinţa sectorului asociativ. Iar această dezvoltare depinde şi de atitudinea autorităţilor. De câte ori au fost aduse în licee, şcoli organizaţii nonguvernamentale care să îşi prezinte proiectele să afle cum se pot implica cu voluntariat?" a spus Olteanu.

Acesta a mai precizat că autorităţile finanţează în special domeniul sportiv (cluburi sportive), raportul banilor alocaţi fiind de 10 lei pentru sport şi de un leu la alte domenii.

Cu toate acestea, situaţia nu este la fel de dificilă ca cea descrisă de reprezentanta Bulgariei la Institutul European, Juliana Nikolova. Potrivit acesteia, există în jur de 6.200 de organizaţii nonguvernamentale, fiind o concurenţă foarte mare între asociaţii pentru a obţine fondurile.

Aceasta a citat un studiu realizat în perioada 2003-2005 de organizaţia Civicus, care a arătat că populaţia nu are încredere în ONG-uri, fapt corelat şi cu dezamăgirea oamenilor faţă de clasa politică. "Există în Bulgaria o societate civilă fără cetăţeni. ONG-urile cheltuiesc mulţi bani fără rezultate. Finanţările nu sunt alocate corect şi transparent", a spus Nikolova.

Ea a mai criticat şi faptul că din echipele de ONG-uri care s-au ocupat cu cheltuirea banilor pentru preaderare au făcut parte şi consultaţi financiari. Iar ONG-urile în domenii precum servicii sociale, traininguri sunt prospere în Bulgaria pentru că îşi vând serviciile.

"Este aproape imposibil de trăit din surse private, este vorba în general de bani publici. Banii privaţi vin din faptul că ONG-urile fac afaceri de furnizare de servicii", a spus Nikolova.

Ea a mai amintit de cele 24 de ONG-uri declarate de utilitate publică, peste 20 dintre ele fiind înfiinţate în ultimii doi ani şi având ca membri miniştri, parlamentari, tocmai pentru că nu există o lege a conflictelor de interese.