Companiile farma atacă segmentul de supermarketuri şi benzinării cu suplimentele nutritive

Producătorii farmaceutici se extind cu suplimentele nutritive şi parafarmaceuticele în supermarketuri şi benzinării, dar nu pot încă distribui prin acest canal medicamente fără prescripţie, din cauza legislaţiei stricte şi a consumatorilor, care preferă farmaciile.
  Walmark România este una din companiile care, începând de anul trecut, are suplimente alimentare în reţelele de magazine din ţară, iar politica de dezvoltare pentru 2008 vizează o intensificare a operaţiunilor pe acest sector.

Anul trecut, divizia NaturaLine de suplimente nutritive vândute în supermarketuri şi hipermarketuri a raportat vânzări de 250.000 euro, iar pentru 2008 ţinta este o creştere de 30%. Portofoliul diviziei cuprinde 15 produse, iar în 2008 numărul acestora se va dubla.

"Noi vrem să aducem în supermarketuri extracte naturale, nu doar vitamine şi minerale. În lanţurile comerciale se vor găsi produse pentru articulaţii sănătoase, vitamina C, complexe de vitamine şi extract de Ginko Biloba", declarat directorului Walmark România, Cătălin Vicol.

La rândul său, Ozone România a atacat anul acesta segmentul de retail, reprezentat de magazine şi benzinării, atât cu suplimente nutritive şi vitamine efervescente, cât şi cu produse parafarmaceutice, cum sunt testele de sarcină, prezervative, plasturi şi benzi adezive.

În plus, Ozone va introduce în lanţurile de magazine un produs pentru răceală şi gripă care are la bază ingrediente apicole şi naturale.

În acelaşi timp, alţi câţiva producători importanţi şi-au anunţat intenţia de a intra pe acest segment, însă deocamdată acţiunile lor s-au redus la analizarea pieţei.

Directorul Zentiva România, Dragoş Damian, a declarat la sfârşitul lunii mai că se analizează posibilitatea introducerii pe piaţa de retail a unui complex de vitamine şi minerale. Producătorul nu a luat încă o decizie în acest sens.

Pe de altă parte, unele companii farmaceutice evită o astfel de mişcare deoarece o parte din aceste produse necesită avizul medicului.

"Noi nu ne dorim să intrăm cu produsele fără prescripţie medicală în supermarketuri, considerând că acest lucru ar însemna dividerea imaginii şi a intereselor companie. În acelaşi timp, OTC-urile noastre (medicamente fără prescripţie - n.r.) au oarecare indicaţii medicale şi nu dorim să punem astfel de produse pe rafturi, la îndemâna oricui. Vom lansa anul acesta trei medicamente fără prescripţie pentru circulaţia periferică şi vitamine, dar ele se vor vinde prin farmacii", a precizat directorul general Dr. Reddy's România, Cristina Gârlaşu.

Motivul principal care îi ţine pe producători departe de supermarketuri şi benzinării este legislaţia românească din domeniu, care nu permite comercializarea medicamentelor fără prescripţie medicală în afara farmaciilor, excepţie făcând suplimentele nutritive şi parafarmaceuticele.

De asemenea, o altă cauză este legată de spiritul tradiţionalist al consumatorului român, care preferă consiliere din partea farmaciştilor atunci când cumpără aceste produse.

Valoarea pieţei produselor medicale vândute în hipermarketuri, supermarketuri şi benzinării este, potrivit directorului Walmark România, Cătălin Vicol, sub 5% din cea a suplimentelor nutritive, estimată anul trecut la 60 milioane de euro.

"Deocamdată nu există date oficiale referitoare la această piaţă; se pot face doar aproximări. Piaţă este foarte mare, dar cu puţin jucători care vând minerale şi vitamine efervescente, produse pentru copii, dar într-o manieră timidă. Până acum în supermarketuri au fost vândute vitamine şi minerale efervescente. Multe produse sunt aşezate la rafturile pentru dulciuri în supermarketuri pentru că nu există raioane specializate. Încercăm acum să educăm piaţă", a precizat directorul Walmark.

La rândul său, directorul general Ozone Laboratories, Ruxandra Năstase, este de părere că în România această oportunitate nu a fost exploatată, iar un asemenea demers implică o mare responsabilitate.

"Comparativ cu Europa Centrală şi de Vest, în România comercializarea produselor cu statut de medicament OTC nu este permisă în afara farmaciei. În celelalte ţări din regiune gradul de penetrare a produselor OTC în afara farmaciei variază, fiind permisă comercializarea câtorva dintre categoriile OTC, respectiv analgezice şi produse pentru tratarea durerilor de gât. Un asemenea demers implică o mare resposnabilitate şi trebuie precedat şi însoţit de programe de educare a consumatorilor în domeniul automedicaţiei atât din partea autorităţilor, cât şi a companiilor farmaceutice", a mai spus Năstase.

În ceea ce priveşte dezvoltarea pieţei locale, creşterea segmentului depinde într-o mare măsură de schimbarea legislaţiei şi de creşterea nivelului de educaţie al consumatorilor în domeniul automedicaţiei.

"Este o piaţă aflată la început, dar nu cred că se va dezvolta atât de mult încât să ajungă ţările din Europa de Vest sau la nivelul pieţei suplimentelor vândute în acest moment în farmaciile din România. În continuare, farmaciile vor fi motorul pieţei de OTC-uri. În plus, nu cred că vor fi prea curând multe companii care vor dori să intre în benzinării cu suplimente şi OTC pentru că noi nu avem încă o astfel de cultură, iar pe de altă parte sunt puţine ţări unde întâmplă acest lucruri", a opinat directorul Walmark.

În acelaşi timp, directorul firmei de cercetare Cegedim, Petru Crăciun, este de părere că dezvoltarea acestei pieţe depinde de cât de bine suntem pregătiţi pentru un astfel de pas.

"Desfacerea acestor produse în supermarketuri şi benzinării este mai dezvoltată în alte pieţe, iar la noi se află în fază de început şi nu va fi foarte simplu. Un nou început înseamnă întodeauna un risc care se poate termina bine sau prost, în funcţie de mai mulţi factori. Se poate înţelege noua strategie a companiilor pe fondul dificultăţilor de finanţare din sistemul public, multe companii încercând astfel să îşi echilibreze situaţia de cash-flow prin OTC-uri şi alte produse din această gamă. În ceea ce priveşte succesul, este greu de făcut un pronostic. Sunt mai degrabă rezervat pentru că publicul român este destul de tradiţionalist", a adăugat Crăciun.

El susţine că produsele noi au un grad de opţionalitate mai mare decât medicamentele propriu-zise, dar totuşi consumatorul român preferă consiliere înainte de a le utiliza.

Directorul Ozone este însă optimist în ceea ce priveşte evoluţia segmentului OTC-urilor comercializate în supermarketuri şi benzinării.

"Lărgind aria de acoperire şi ieşind din farmacii către retail, dorim să responsabilizăm consumatorii şi să îi educăm în ceea ce înseamnă profilaxie, prevenţie, întreţinere a sănătăţii şi suntem optimişti în acest demers. Dezvoltarea acestui segment pe viitor depinde de evoluţia cadrului legislativ în acest domeniu şi de creşterea nivelului de educaţie al consumatorilor în domeniul automedicaţiei, care necesită implicare, investiţii şi timp", a conchis reprezentantul producătorului de medicamente Ozone.

Potrivit unui studiu realizat de Walmark, românii cheltuiesc în medie 2,5 euro anual pentru cumpărarea de suplimente nutritive. Astfel, România se numără printre ţările cu cel mai mic consum de suplimente nutritive pe cap de locuitor, în condiţiile în care în Cehia acest consum este de patru ori mai mare, iar în Italia, Franţa şi Spania de aproape zece ori mai mare. În plus, românii nu fac diferenţa între medicamente şi suplimente nutritive, primele având rol în tratarea bolilor, în timp ce produsele naturale în prevenţie.