Băsescu respinge modificarea Legii Curţii de Conturi, susţinând că actul nu respectă Constituţia

Preşedintele Traian Băsescu a solicitat Parlamentului, joi, reexaminarea modificării şi completării Legii Curţii de Conturi, susţinând că, prin atribuţiile conferite plenului Curţii, instituţia se substituie Legislativului, ceea ce nu este în conformitate cu prevederile constituţionale.
 
  Prin legea trimisă spre promulgare se permite plenului Curţii de Conturi să stabilească, printr-un regulament, organizarea şi desfăşurarea activităţii specifice acestei instituţii, precum şi modalitatea de valorificare a actelor rezultate din aceste activităţi, cum sunt rapoartele de audit, se arată într-un comunicat al Preşedinţiei remis, joi, agenţiei MEDIAFAX.

"Procedând astfel, prin acest act normativ, plenul Curţii de Conturi se substituie Parlarmentului. Prin articolul 73 alineatul 3 litera l din Constituţie se stabileşte, fără echivoc, că organizarea şi funcţionarea acestei instituţii se reglementează prin lege organică şi nu prin alt tip de act normativ, emis de către o altă autoritate. Mai mult, în cazul acestei instituţii prima Cameră sesizată cu proiecte de legi sau propuneri legislative este Camera Deputaţilor, potrivit dispoziţiilor art. 75 alineatul 1 din Constituţie. Referirile, în cuprinsul legii, la acest regulament sunt numeroase. Cu titlu de exemplu, acestea sunt cuprinse la punctele 45 şi 50 din legea trimisă spre promulgare, motiv pentru care se impune reexaminarea pentru a se realiza conformitatea cu dispoziţiile Constituţiei României", se arată în cererea de reexaminare trimisă Parlamentului.

Conform actului trimis la promulgare, numirea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor Autorităţii de Audit nu se mai realizează de către plenul Curţii de Conturi, ci de către Parlament, se menţionează în cerere.

"Dacă, în cazul preşedintelui Curţii de Conturi, numit tot de către Parlamentul României, atribuţiile au fost şi sunt stabilite prin lege, în cazul preşedintelui Autorităţii de Audit plenul Curţii de Conturi îşi păstrează abilitarea de a stabili sfera de atribuţii a acestuia. Apreciem că se impunea ca şi atribuţiile preşedintelui Autorităţii de Audit să fie cuprinse în lege şi nu într-un regulament de organizare şi funcţionare, deoarece pe de o parte, există posibilitatea lipsirii de eficienţă a acestui organism prin limitarea prerogativelor conducerii, aducându-se astfel atingere caracterului independent din punct de vedere funcţional al Autorităţii de Audit faţă de Curtea de Conturi, iar pe de altă parte, în funcţiile politice trebuie să existe un mod unitar de numire şi revocare din funcţie", scrie Băsescu în cerere.

El menţionează că noua reglamentare permite şi stabilirea prin regulamentul de organizare şi desfăşurare a activităţilor specifice Curţii de Conturi a termenelor şi condiţiilor procedurale pentru formularea obiecţiunilor la constatările din rapoartele de audit "care vor fi".

"Având în vedere că formularea obiecţiunilor reprezintă o componentă a dreptului la apărare, dar şi că neexercitarea dreptului subiectiv înăuntrul unui anumit interval de timp atrage sancţiunea pierderii dreptului sau a facultăţii procesuale, apreciem că se impune stabilirea prin lege a condiţiilor în care se pot formula obiecţiunile deoarece acest aspect nu poate fi lăsat la aprecierea subiectivă a plenului Curţii de Conturi", afirmă preşedintele.

Cererea de reexaminare vizează şi faptul că prin noua lege se asimilează statutul preşedinţilor şi vicepreşedinţilor Curţii de Conturi şi ai Autorităţii de Audit cu cel al omologilor lor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

"Atât această prevedere, cuprinsă în alineatele 2 şi 3, cât şi cea din alineatul 4 referitoare la posibilitatea consilierilor de conturi, care au îndeplinit un mandat complet, de a beneficia de pensie de serviciu în cuantum prevăzut de lege pentru magistraţi nu se corelează cu dispoziţiile cuprinse în articolul IV din legea trimisă spre promulgare. Astfel, salarizarea şi alte drepturi asimilate cuvenite personalului Curţii de Conturi se vor stabili prin lege specială. În raport de obiectul diferit de reglementare al celor două legi, apreciem că pentru coerenţa reglementării aceste facilităţi trebuie cuprinse în legea specială", se arată în cerere.

Prin această lege, personalul de control financiar încadrat la Curtea de Conturi dobândeşte, de drept, fără a mai fi nevoie de îndeplinirea vreunei formalităţi, calitatea de "auditor public extern". Cu toate acestea, susţine Băsescu, la punctul 81 din legea în forma trimisă spre promulgare se introduce un nou articol, articolul 136 1 , în care se referă tot la dobândirea calităţii de auditor public extern, dar numai după confirmarea de post, ce se poate obţine numai după îndeplinirea unor condiţii cumulative.

"Legea nu prevedere durata perioadei de pregătire în cadrul Curţii de Conturi, condiţiile în care se va desfăşura concursul şi nici intervalul de timp în care trebuie organizat. Persoanele care la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt încadrate în funcţia de controlor financiar au promovat deja un examen şi nu pot fi decât, cel mult, evaluate periodic. Mai mult, sub acest aspect reglementarea nu corespunde exigenţelor stabilite în numeroase decizii ale Curţii Europene a Drepturilor Omului cu referire la noţiunea de legalitate. Astfel, legea, în sensul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, trebuie să fie în egală măsură accesibilă şi previzibilă. În acest context, apreciem că nu se mai impune confirmarea pe post", scrie Băsescu.

El sesizează, de asemenea, că în cuprinsul legii sunt folosite, referitor la acelaşi concept, denumiri diferite, cum ar fi "audit financiar" şi "audit intern", subliniază că normele legale de tehnică legislativă instituie, "pentru asigurarea unităţii de terminologie, obligativitatea integrării armonioase a modificărilor legislative intervenite" şi cere Parlamentului să procedeze în consecinţă.

Băsescu menţionează că la articolul I punctul 60 din legea trimisă spre promulgare în noua redactare a articolului 109 se păstrează referirea la "trimiterea în judecată contravenţională" şi cere, în acord cu dispoziţiile articolului 23 din Constituţie, eliminarea sintagmei "contravenţională".

Preşedintele semnalează şi că modificările se referă şi la raporturile de serviciu ale personalului de specialitate al Curţii de Conturi.

"Având în vedere că mobilitatea personalului se realizează în condiţiile prevăzute în Statutul auditorului public extern se impunea şi indicarea organului ca îl va adopta. De asemenea, având în vedere consecinţele în planul dreptului muncii, apreciem necesară publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I şi a Statutul nu numai a regulamentului de organizare şi desfăşurare a a activităţilor specifice Curţii de Conturi la care se referă articolul 12 alin. (2) din legea trimisă spre promulgare", arată şeful statului.

El menţionează şi că la articolul I punctul 66 din legea trimisă spre promulgare dispoziţiile modificate ale articolului 114 nu sunt corelate cu cele din articole 416 - 418 din Codul de procedură penală, referitoare la momentul rămânerii definitive a unei hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie penală.

În cerere se arată că distincţia între caracterul "definitiv" şi cel "irevocabil" al hotărârii judecătoreşti vizează posibilitatea punerii în executare a acesteia.

"Ca şi regulă, hotărârile judecătoreşti de condamnare nu pot fi puse în executare decât de la data când au rămas definitive. Numai hotărârile judecătoreşti date în materie civilă au caracter «irevocabil». Dacă în materie penală recursul are caracterul unei căi ordinare de atac, instanţa de recurs având posibilitatea de a analiaza nu numai motivele de nelegalitate ci şi de netemeinicie, în materie civilă exercitarea căii de atac a recursului este condiţionată de invocarea unor motive de nelegalitate", adaugă Băsescu.

El cere, astfel, eliminarea sintagmei "irevocabilă" din textul articolului.

Preşedintele Traian Băsescu le-a trimis, joi, o scrisoare lui Bogdan Olteanu şi Nicolae Văcăroiu, în care le cere să convoace Parlamentul în sesiune extraordinară pentru reexaminarea Legii Curţii de Conturi şi pentru votul la cererile de urmărire penală a unor parlamentari foşti miniştri.