Plata sumelor drepturilor salariale restante în cazul magistraţilor se va face eşalonat, în 18 luni

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat că Guvernul a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă pentru soluţionarea problemelor financiare din sistemul justiţiei, apărute în urma întârzierii plăţii unor drepturi salariale ale magistraţilor, achitarea acestora urmând a fi făcută eşalonat, în 18 luni.
  "Nu putem să ignorăm drepturile recunoscute magistraţilor şi nici obiectivul strategic de a păstra operaţional sistemul judiciar. Şi fără o garanţie în ceea ce priveşte buna funcţionare a bugetului, nu putem vorbi despre o astfel de operaţionalizare", a afirmat, sâmbătă, Cătălin Predoiu, prezent la Congresul Avocaţilor, desfăşurat la Costineşti.

În acest context, Predoiu a făcut referire la Mecanismul de cooperare şi verificare al Comisiei Europene pe domeniul justiţiei, subliniind faptul că România nu are nevoie de o nouă condiţionalitate din cauza instabilităţii financiare a sistemului judiciar.

Din cauza unor incoerenţe legislative din perioada 2001-2004, magistraţii au obţinut diverse drepturi şi sporuri salariale, ceea ce a provocat modificări succesive, în acest an, a bugetului Ministerului Justiţiei, pentru neplata la timp a acestor drepturi, obţinute prin hotărâri judecătoreşti irevocabile, care au fost puse în executare de executorii judecătoreşti.

Astfel, Ministerul Justiţiei a trebuit să rezolve acestă problemă bugetară, iar în urma consultării cu Ministerul Finanţelor, Consiliul Superior al Magistraturii şi a altor specialişti ai statului, a ajuns la soluţia adoptării unei OUG, care a fost publicată, vineri, în Monitorul Oficial.

Potrivit actului normativ, cauzele aflate în curs de judecare vor fi trimise de îndată spre soluţionare curţilor de apel, iar recursurile se vor judeca de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

Plata sumelor prevăzute în titlurile executorii emise până vineri, 19 iunie, având ca obiect acordarea drepturilor de natură salarială se va realiza, eşalonat, în termen de 18 luni. Modalitatea de eşalonare va fi stabilită printr-un ordin comun al ministrului Justiţiei, ministrului Economiei, preşedintelui CSM, preşedintelui instanţei supreme şi a procurorului general al României, ordin care se emite la 15 zile de la intrarea în vigoare a OUG.

Ordinul va fi comunicat executorilor judecătoreşti, precum şi trezoreriei ori instituţiei bancare unde debitorii au deschise conturi.

Ordonanţa de Urgenţă stabileşte şi faptul că sumele provenind din taxele judiciare de timbru, precum şi din impozitele încasate din onorariile avocaţilor, notarilor şi ale executorilor judecătoreşti constituie venituri la bugetul de stat şi se cuprind distinct în bugetele MJ, CSM, ICCJ şi PIICJ, astfel: 70 la sută va fi cuprinsă în bugetul MJ (50 la sută pentru finanţarea sistemului de ajutor public judiciar, iar 20 la sută cu destinaţie de cheltuieli de investiţii şi cele curente); o cotă de zece la sută va fi cuprinsă în bugetul CSM pentru pregătirea profesională a magistraţilor şi a persoanalului auxiliar; o altă cotă de zece la sută va fi cuprinsă în bugetul ICCJ şi o altă cotă de zece la sută va merge la bugetul PICCJ.

Ordonanţa de Urgenţă a fost adoptată ţinându-se cont de faptul că justiţia trebuie să reprezinte un factor esenţial de echilibru şi stabilitate socială într-un stat de drept şi că în realizarea acestui rol se impun o unificare a practicii judiciare şi o asigurare a stabilităţii raporturilor juridice, inclusiv în domeniul stabilirii drepturilor salariale ale persoanlului din sistemul justiţiei.

Un alt motiv invocat, pentru adoptarea OUG, a fost necesitatea asigurării unui cadru unitar privind administrarea fondurilor în domeniul justiţiei, fiind luate în considerare şi dificultăţile întâmpinate în executarea hotărârilor judecătoreşti care au avut ca obiect drepturile salariale stabilite în favoarea personalului din sistemul justiţiei.