Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoDeputaţii PDL sunt singurii care cer, conform raportului Comisiei juridice în cazul lui Adrian Năstase, ca plenul să aprobe începerea urmăririi penale a acestuia, în timp ce deputaţii PC şi PRM se opun, cei ai PNL solicită "reticenţă extremă" faţă de solicitare, iar PSD evită să facă o recomandare.
Potrivit raportului Comisiei juridice, singurul grup parlamentar care a solicitat tranşant ca Parlamentul să avizeze începerea urmăririi penale a fost grupul PDL. Deputaţii jurişti democrat-liberali susţin, conform raportului, că sesizarea DNA "este conformă", că "nu există chestiuni de natură procedurală care să ducă la nulitatea anchetei", dar şi că nu există acte în dosar care să fi dus la încălcarea unor drepturi ale învinuitului.
Deputaţii PDL au cerut Comisiei juridice să recomande plenului Camerei "să aprobe începerea urmăririi penale a domnului deputat Adrian Năstase pentru faptele descrise de referatul întocmit de procurorul şef al DNA în dosarul 114/P/2007".
Grupul parlamentar al PSD a subliniat că "sesizarea DNA", transmisă Camerei "pentru a cere urmărirea penală faţă de Adrian Năstase", este "o încercare a DNA de a-şi subordona Camera Deputaţilor şi de a o pune în situaţia de a-i revalida urmărirea penală făcută în alte dosare şi probatoriul administrat, împotriva a ceea ce ÎCCJ a decis deja, şi anume că urmărirea penală efectuată în mai multe dosare cu nerespectarea dispoziţiilor art.109 din Constituţie, este nulă absolut".
Social-democraţii au evitat, însă, să facă o recomandare clară de neavizare a începerii urmăririi penale.
În punctul de vedere al PSD, redat pe două pagini, se arată că "pretinsele fapte de corupţie", pentru care s-au deschis 10 dosare, se referă la contracte încheiate cu societăţi comerciale cu capital privat, iar raporturile lui Năstase sau ale familiei acestuia cu aceste societăţi "sunt exclusiv comerciale şi care nu intră în sfera ilicitului penal". PSD a mai susţinut că Adrian Năstase "nu are nicio legătură cu numirea Irinei Jianu în funcţia de inspector-şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii".
Deputaţii PSD au precizat că solicitarea DNA transmisă Camerei diferă sub aspectul motivării şi încadrării juridice de cea trimisă de aceeaşi Direcţie preşedintelui României, menţionând că în sesizare se arată că aceasta se întemeiază "şi pe împrejurări care exced obiectul cauzei" (pentru a crea o imagine completă, de ansamblu a activităţii infracţionale), procedeul folosit neconstituind, în opinia social-democraţilor, doar o încălcare a prezumţiei de nevinovăţie, ci şi o atenţionare către deputaţi, "în sensul că urmează ori sunt în derulare şi alte cercetări în privinţa cărora vinovăţia ar fi deja stabilită".
Social-democraţii au precizat şi că Daniel Morar a recunoscut în sesizarea trimisă Camerei că "numai primele două probe au fost administrate în condiţiile legale în dosarul 8/P/2006 al DNA", dar şi că din sesizare nu rezultă dacă s-a întocmit ordonanţa de redeschidere a urmăririi penale în cauza privind terenul din strada Zambaccian, lipsa acesteia ducând la nulitatea tuturor actelor procedurale efectuate.
Ei au apreciat că "şi invocarea înregistrărilor ambientale ca mijloc de probă reprezintă un abuz", pentru că acest fel de întregistrări au devenit mijloace de probă admise de lege abia din septembrie 2006, o dată ulterioară efecturării înregistrărilor efectuate de DNA.
Deputaţii PRM au evidenţiat şi ei aceleaşi nerguli evocate de PSD, menţionând că, printr-un "carusel al disjungerilor şi conexărilor în mai multe dosare", s-a încercat, prin încălcarea directă a normelor şi spiritului Codului penal, "să se construiască un caz de natură penală".
PRM a apreciat că nu este ecazul ca plenul să se pronunţe pentru a asemenea cauză.
"Motivaţia politică este evidentă, iar «stângăciile» acestei încercări o fac şi mai pregnantă. Înţelegând rolul Camerei Deputaţilor în aprecierea cererii de cercetare ca pe un filtru în calea unor tendinţe de răfuială politică, considerăm că nu este cazul a se vota pentru o asemenea cauză", au arătat deputaţii PRM.
Grupul PC propune plenului Camerei să nu sesizeze Parchetul pentru efectuarea urmăririi penale, pe motiv că sesizarea DNA este neconstituţională, comportamentul DNA este "voluntarist, sectar şi străin statului de drept", referatul procurorilor şi adresa Direcţiei sunt "prolixe" şi "confuze", dar şi pentru că "materialul probator a făcut naveta între nouă dosare", ceea ce întăreşte ipoteza că "s-a urmărit cu obstinaţie construirea unei învinuiri ori întreţinerea unei teme para-penale pentru colportări în jurul numelui deputatului Adrian Năstase".
Grupul PNL a subliniat că "deputaţii trebuie să fie extrem de reticenţi faţă de solicitarea procurorilor DNA, din a căror lucrare se poate înţelege că stau mai degrabă cu un ochi în dosar, iar cu celălat la cel care îi numeşte", menţionând că şi dosarul lui Năstase, ca şi cel al lui Mitrea, "are un puternic miros... prezidenţial".
Deputaţii liberali au afirmat că, din întregul material studiat, se desprinde "strădania procurorilor de a transfera raporturi comerciale şi civile în domeniul penalului, apelând la încadrări juridice care nu se potrivesc", menţionând că în România este mare nevoie de desfăşurarea "unei lupte dure împotriva corupţiei", dar că o importanţă primordială o are existenţa unor "organe profesioniste, capabile să o facă, independent, imparţial şi, mai ales, în afara politicului".
Ei au evidenţiat că urmărirea penală în cazul Năstase a început în 7 februarie 2006 în dosarul 8/2006, iar în dosarul 114/2007 la data de 1 februarie 2008, actele de urmărire efectuate fiind infirmate prin decizii ale Curţii Constiuţionale.
Grupul UDMR şi-a menţinut poziţia de la cazul Mitrea, menţionând că nu îşi va exprima un punct de vedere, dar afirmând că modul în care a fost sesizată Camera este neconstituţinal.
Grupul minorităţilor a menţionat, prin deputatul Mircea Grosaru, că singurele organe care se pot pronunţa asupra vinovăţiei deputatului PSD sunt instanţele de judecată, precizând că în primul volum al dosarului lui Năstase a sesizat existenţa unor extrase de presă, nerelevante în acest caz, autodenunţul Cristinei Popa, documente contabile, autorizaţii de construcţii, contracte, iar în următoarele "procese-verbale ale Gărzii Financiare, ANAF, rapoarte de inspecţie fiscală, OP-uri, declaraţii ale martorilor şi note ale interceptărilor telefonice".
În urma dezbaterilor, a studierii dosarelor şi a punctelor de vedere exprimate de către jurişti şi de către Adrian Năstase, Comisia juridică a decis "să se sugereze plenului Camerei Deputaţilor să nu seară urmărirea penală a domnului deputat Adrian Năstase" pe motiv că solicitarea DNA este neconstituţională, dar şi pentru că, pe fond, "din analiza probelor existente la dosar nu reies elemente care să justifice cererea".
Raportul, prin care deputaţii jurişti recomandă plenului să nu aprobe cererea de începere a urmăririi penale a lui Năstase, a fost adoptat, prin vot secret cu bile, de către 18 deputaţi din Comisie şi respins de către patru.
Deputaţii jurişti au constatat că şi sesizarea privind începerea urmării penale a fostului prim-ministru Adrian Năstase, ca şi aceea privind începerea urmării penale a fostului ministru Miron Mitrea, a fost semnată de procurorul-şef Daniel Morar, şi nu de Procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, aşa cum prevedea decizia Curţii Constituţionale. În urma acestei sesizări, raportorii au convenit să îi transmită lui Kovesi o adresă prin care să se "reliefeze mai pregnant neconstituţionalitatea sesizării", dar şi "caracterul relativ ambiguu" al răspunsului anterior transmis de procurorul general.
Cei şapte raportori au convenit să urmeze aceeaşi procedură ca şi în cazul lui Miron Mitrea, ponderea în referatul final constituind-o punctele de vedere ale fiecărui raportor.
Comisia juridică a pregătit, însă, şi un model al cererii de începere a urmăririi penale în cazul în care plenul va decide avizarea sesizării DNA.
Potrivit raportului elaborat de Comisia juridică, "Adrian Năstase a susţinut netemeinicia solicitării şi a anumitor probe depuse la dosar", atât sub aspect procedural, cât şi sub aspectul fondului, în sensul că acuzaţiile privind infracţiunile de "luare de mită, trafic de influenţă şi participaţie impropire la săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătura privată în legătură cu fapta de trafic de influenţă" sunt lipsite de temeinicie.
"Domnul deputat Adrian Năstase a apreciat că, în fapt, solicitarea DNA este făcută cu scopul de a-i fi discreditată imaginea sa de om politic şi că abuzurile DNA îi prejudiciază indirect şi pe membrii familiei sale", se arată în documentul citat.
Raportul Comisiei juridice va fi discutat de către conducerea Camerei Deputaţilor, alături de cel privind începerea urmăririi penale a fostului ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, în şedinţa Biroului Permanent de luni, când se va decide ziua în care plenul se va pronunţa asupra solicitărilor DNA privind solicitarea de către Cameră a începerii urmăririi penale a celor doi deputaţi PSD.
