Comisia Europeană recomandă României măsuri urgente de consolidare fiscală

 Comisia Europeană a recomandat, vineri, României să continue cu hotărâre consolidarea finanţelor publice şi să continue reformele economice, pentru a reduce dezechilibrele tot mai mari din economie, se arată într-un comunicat al executivului UE.

"România are nevoie de o strategie cuprinzătoare pentru a accelera reformele structurale şi consolidarea fiscală. Este nevoie urgentă de o planificare credibilă a cheltuielilor pe termen mediu şi de un buget multianual. Alături de reformele structurale, consolidarea bugetară va contribui la soluţionarea dificultăţilor legate de supraîncălzirea economiei şi va promova un proces mai echilibrat de aliniere la restul ţărilor din UE", a afirmat comisarul pentru afaceri economice şi monetare, Joaquín Almunia, citat în comunicat.

Această dublă abordare este necesară pentru a reduce dezechilibrele tot mai mari de care suferă economia, permiţând totodată României să continue eforturile de aliniere rapidă la nivelul veniturilor medii din UE, apreciază Comisia Europeană.

CE arată că România a înregistrat anul trecut un deficit bugetar nominal de 2,5% din PIB, dublu faţă de 2005 şi, în conformitate cu previziunile din primăvară ale Comisiei, acesta va creşte până la 2,9% în 2008 şi până la 3,7% în 2009, pe baza ipotezei de menţinere a politicilor existente

"Deficitul structural este mult mai ridicat şi previziunile indică o creştere de la 3,4% din PIB în 2007 la 3,7% în 2008 şi la 4,1% în 2009. Acest fenomen indică o politică fiscală expansionistă, în pofida unor măsuri bugetare recente, şi lipsa unui cadru credibil şi previzibil pe termen mediu. (...) Iată de ce Comisia recomandă României să ia măsuri urgente pentru a implementa un cadru bugetar obligatoriu pe termen mediu cu scopul de a ameliora calitatea finanţelor publice", se mai spune în comunicat.

Comisia avertizează că o astfel de situaţie prezintă riscuri, dată fiind creşterea economică puternică, care s-a situat în medie în jurul valorii de 6,5% între 2003 şi 2007, şi semnele de supraîncălzire a economiei României, cu o finanţare externă netă ridicată şi în creştere (de la 10,4% din PIB în 2006 la 13,4% din PIB în 2007), o inflaţie tot mai mare, o creştere puternică a salariilor în condiţii de deficit tot mai accentuat de forţă de muncă şi o creştere rapidă a creditelor de consum.

"Politica fiscală poate juca un rol important în temperarea cererii interne, dar ar necesita din partea României continuarea eforturilor de ameliorare a planificării şi execuţiei bugetare", recomandă CE.

De asemenea, CE spune că România trebuie să implementeze cu rigurozitate recomandările Consiliului emise la 12 februarie 2008 cu privire la programul de convergenţă actualizat al României pentru perioada 2007-2010 (este vorba, în special, de obiective bugetare mai ambiţioase, contribuind, de asemenea, la reducerea dezechilibrelor externe) şi să accelereze reformele structurale.

Aceste reforme structurale ar trebui să includă, în special, un set integrat de măsuri destinate să crească gradul de ocupare a forţei de muncă, rata de activitate şi nivelurile de productivitate, îndeosebi prin accelerarea reformelor sistemului educaţional pentru a răspunde mai bine nevoilor pieţei forţei de muncă, prin reducerea abandonului şcolar, prin sporirea în mod semnificativ a participării adulţilor la programe de învăţământ şi formare, prin transformarea agriculturii de subzistenţă/semi-subzistenţă într-o activitate de ocupare durabilă a forţei de muncă.

Reformele ar trebui să includă, de asemenea, măsuri destinate să amelioreze mediul de afaceri şi să consolideze capacitatea administrativă. Acest lucru ar permite României să îşi sporească potenţialul de creştere şi competitivitatea externă.

Printre motivele care au stat la baza acestei recomandări se numără necesitatea adoptării de reforme structurale pentru consolidarea potențialului de creștere în cadrul agendei de la Lisabona şi a implementării obiectivului unor finanțe publice sănătoase.

În acelaşi timp, CE aminteşte că România a cunoscut o creștere economică puternică, situată în medie la 6,5% pe an între 2003 și 2007, însă PIB-ul pe cap de locuitor, exprimat în standardele puterii de cumpărare, se află încă la un nivel scăzut, cu puțin sub 40% din media UE în 2007.

"În ultima vreme, economia sa cu performanțe deosebite dă semne de supraîncălzire, cu o finanțare externă netă ridicată și în creștere, de la 10,4% din PIB în 2006 la 13,4% din PIB în 2007, în timp ce ponderea investițiilor străine directe în finanțările externe a scăzut de la 89% în 2006 la 44% în 2007", se spune în recomandarea CE.

Deficitul tot mai accentuat de forță de muncă, creșterea puternică a salariilor care limitează concurența și creșterea rapidă a împrumuturilor contractate de gospodării reprezintă alte semne ale supraîncălzirii, notează analiştii CE.

Potrivit estimărilor CE, creşterea economică a României se va situa în acest an la 6,2% şi la 5,1% în 2009. Estimările sunt mai reduse decât cele afişate de Comisia Naţională de Prognoză (CNP), care anticipează un avans economic de 6,5% şi 6,1% pentru 2008 şi 2009.

"Într-o primă fază se așteaptă menținerea dinamicii cererii interne pe fondul creșterii susținute a creditelor și a salariilor. Cu toate acestea, este probabil ca, în a doua jumătate a anului 2008, creșterea prețurilor la materii prime și înăsprirea condițiilor de creditare, inclusiv impactul cumulat al recentelor majorări ale ratei dobânzii de către banca centrală, să conducă la încetinirea creșterii consumului și a investițiilor", se arată în recomandarea CE.

Analiştii notează că această tendinţă ar putea persista şi în 2009.

În acelaşi timp, executivul european subliniază necesitatea remedierii dezechilibrelor externe aflate în creştere, pentru ca România să poată continua să se apropie rapid de PIB mediu pe cap de locuitor al UE.

"În acest context, politica fiscală are un rol cheie prin moderarea cererii interne, îmbunătățind totodată calitatea finanțelor publice, în special printr-o reorientare spre investiții generatoare de creștere economică", se spune în documentul CE.

După o lungă perioadă de dezinflație reușită, creșterea bruscă a inflației a fost declanșată, în primul rând, de presiunile pe partea ofertei ca urmare a performanțelor slabe ale sectorului agricol în 2007, cauzate de condițiile meteorologice, notează CE.

Aceasta a fost susținută de efectele creșterii veniturilor și a creditelor asupra cererii agregate, de relaxarea politicii fiscale și a politicii salariale din sectorul public și de deprecierea leului începând din luna august 2007, după aprecierea din ultimii ani.

Executivul european anticipează o inflaţie medie de 7,6% în acest an şi de 4,8% în 2009, comparativ cu nivelul de anul trecut, de 4,9%. Estimările sunt apropiate de cele ale CNP.

În fundamentarea recomandării, CE aminteşte de reformele întreprinse de România în domeniul pensiilor, precum şi măsurile care vizează consolidarea programării și execuției bugetare și îmbunătățirea administrației fiscale.

Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, a declarat, joi, că previziunile specialiştilor CE privind deficitele bugetare au fost realizate, cel mai probabil, fără a se lua în calcul anumite evoluţii, iar bugetul pentru anul viitor va fi construit pe un deficit de aproximativ 2% din PIB.

"Cred că specialiştii care au făcut estimări privind presiunile care vor veni pe buget în 2009 de la pensii nu au luat în calcul că veniturile vor creşte faţă de acest an cu aproximativ 4-5 miliarde euro", a explicat Vosganian, răspunzând atenţionărilor Comisiei Europene.

El a mai precizat că toate avertizările venite din partea CE, inclusiv privind eventuale presiuni electorale asupra bugetului au fost adresate întregului spectru politic, nu doar Executivului.