Construcţia gazoductului Nabucco ar putea costa 7,9 miliarde euro, cu aproape 60% peste estimări

Estimările privind costurile realizării gazoductului Nabucco au crescut cu 58%, de la 5 miliarde de euro la 7,9 miliarde de euro, în principal din cauza avansului preţului oţelului, a anunţat consorţiul care dezvoltă proiectul, transmite Reuters.
  Nivelul de 5 miliarde de euro se baza pe un studiu de fezabilitate efectuat în 2005.

"De atunci, cotaţia ţiţeiului a crescut de peste două ori, fapt care a condus la majorarea preţurilor pentru toate sursele de energie şi, implicit, în cazul oţelului. În plus, există o cerere mare de oţel, pe fondul numărului important de proiecte mari şi al interesului companiilor de oţel de a profita de această cerere", a declarat directorul Nabucco Gas Pipeline International, Reinhard Mitschek.

El a adăugat că economia şi competitivitatea proiectului nu vor fi afectate, pentru că preţurile ridicate la energie indică faptul că Nabucco este necesar şi că veniturile sale din activităţile de transport al gazelor naturale vor fi foarte profitabile.

Nabucco va fi finanţat în proporţie de o treime de acţionari şi două treimi de bănci.

Mitschek a afirmat, marţi, că se aşteaptă ca o decizie privind construcţia să fie luată în primele luni din 2009, iar lucrările să înceapă în 2010.

Proiectul necesită două milioane de tone de oţel, 200.000 de segmente de ţeavă de oţel şi peste 30 de instalaţii de compresare a gazului.

În legătură cu sursele de gaz pentru Nabucco, consorţiul a anunţat că va începe negocierile cu potenţiali exportatori începând cu mijlocul lunii iunie.

Acţionarii consorţiului au rezervat, în total, jumătate din capacitatea gazoductului pentru uz propriu.

Proiectul, cu o lungime de 3.300 de kilometri, are ca obiectiv transportul gazului extras în zona caspică şi are ca punct de plecare Turcia, urmând să tranziteze Bulgaria, România, Ungaria şi Austria.

Gazoductul ar trebui să intre în exploatare în 2012 şi are o importanţă strategică în eforturile Uniunii Europene de a-şi reduce dependenţa faţă de gazul rusesc.

Din consorţiul care dezvoltă proiectul fac parte OMV (Austria), Transgaz (România), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania).