MECT: Cei care critică subiectele la limba română de la bacalaureat au interese politice

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului consideră criticile aduce subiectelor pentru proba orală la limba şi literatura română a examenului de bacalaureat denigratoare pentru conducerea ministerului şi motivate de interese politice.
 
  Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) a răspuns, vineri, într-un comunicat de presă, criticilor apărute în presă în legătură cu balaureatul din acest an, "în scopul de a evita prejudicierea bunului mers al acestui examen şi confuzia în rândul elevilor care se pregătesc pentru susţinerea lui".

Ministerul se referă la atacurile "unui grup de interese politice": Cătălin Croitoru (membru al Partidului Democrat - Liberal şi lider al Federaţiei Educaţiei Naţionale), Ştefan Vlaston (preşedintele organizaţiei "EDU CER") şi Florina Rogalski (autor de manuale), dar şi Gheorghe Rădulescu (Asociaţia "EDU CER") şi Mihaela Gună (din partea Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi).

"Aceste persoane şi-au împărţit teme de atac şi denigrare a demnitarilor şi a Ministerului Educaţiei, dar şi a celor 900 de cadre didactice care au participat la elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat", se arată în comunicatul ministerului.

De asemenea, comunicatul explică introducerea în programa de examen a unor texte nonliterare, despre Uniunea Europeană.

"Tânărul de 18-19 ani, care susţine bacalaureatul în acest an şcolar, nu trăieşte într-o «eprubetă a criticii literare», ci în România anului 2008, membră a Uniunii Europene. De unde şi prezenţa unor texte nonliterare fundamentale pentru înţelegerea lumii în care trăim: Declaraţia drepturilor omului, Ghidul cetăţeanului român în UE, Uniunea Europeană în România. În şcoala românească actuală, limba şi literatura română se studiază din perspectivă comunicativ-funcţională, şi nu pentru cunoaşterea în profunzime a unui domeniu specializat, aşa cum ar dori autorii acuzelor. Prin subiectele pentru examenul de bacalaureat 2008 se cultivă dimensiunea europeană a României, şi nu spiritul îngust şi dogmatic al altor vremuri", se mai precizează în comunicat.

Reacţia MECT vine după ce şeful Comisiei de Educaţie şi Cercetare a PDL, Cătălin Croitoru, susţinea, în urmă cu săptămână, că subiectele pentru limba şi literatura română de la proba orală a examenului de bacalaureat sunt în afara programei.

Croitoru, care este şi lider al Federaţiei Educaţiei Naţionale (FEN) aprecia că ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţei, face "tot felul de schimbări pripite (...), insuficient gândite din cauza grabei dictată de programul de campanie".

"După ce a purces la «decongestionarea programelor» prin care ministrul, numit pe bună dreptate Asteluţei, urmăreşte probabil ca generaţiile de elevi pe care le afectează să nu-i mai pună în dificultate pe miniştrii PNL şi să aibă un nivel de cultură care să garanteze că la întrebarea «cine sunt cei mai frumoşi şi mai deştepţi din ţară?!» oglinda fermecată să poată răspunde «miniştrii PNL», iată că se arată şi recidiva manifestată printr-o agresiune fără precedent asupra disciplinei Limba şi literatura română", mai susţinea Cătălin Croitoru.

Acesta preciza şi că protestul public al academicianului Eugen Simion, al cadrelor didactice de liceu şi al părinţilor şi elevilor de clasa a XII-a referitor la subiectele de la limba şi literatura română – proba de examinare orală "este perfect îndreptăţit şi trebuie luate măsuri imediate pentru a preveni o catastrofă la notarea elevilor sau apariţia unui fenomen de corupţie în masă".

Academicianul s-ar fi plâns, potrivit lui Croitoru, că la proba de limba şi literatura română subiectul de literatură a fost înlocuit cu unul de comentare a unui text la prima vedere din cele patru stiluri funcţionale ale limbii române.

"Absolvenţii liceului românesc nu trebuie să fie capabili să vorbească despre Caragiale, Blaga, Călinescu, Eminescu, Bacovia, Stănescu, Sorescu, ci numai despre «Ghidul cetăţeanului român în UE», «Raportul Tismăneanu» sau «Raportul de Sociologie Urbană şi Regională»", potrivit lui Croitoru.

Acesta susţinea că astfel de subiecte se află în afara coordonatelor logice ale programei de liceu, "deoarece numărul de ore afectat secţiunii Comunicare în cei patru ani nu justifică existenţa la bacalaureat doar a acestui tip de subiect", iar profesori nu sunt pregătiţi să le noteze unitar.

De asemenea, Croitorul îi reproşa ministrului Adomniţei publicarea foarte târziu, la sfârşitul lunii aprilie 2008, deşi termenul era în 15 septembrie 2007, a subiectele pentru examenul de bacalaureat, doar pe site-ul Ministerului Educaţiei, ceea ce nu a asigurat o preluare unitară pentru toţi absolvenţii de liceu.

Ca urmare, susţinea liderul FEN, există riscul ca, la examenul de bacalaureat, prin „mijloace specifice corupţiei, să se amplifice şi aprofundeze stimularea materială a profesorilor până la apariţia unui fenomen de masă care va scapa de sub control".

Croitoru a cerut retragerea imediată a acestor subiect şi aplicare celor din 2007 pentru care elevii s-au pregătit deja.

La realizarea celor 43.500 de subiecte de bacalaureat au contribuit 1.209 experţi, profesori de la catedră sau specialişti ai Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar (CNCEIP). Pentru fiecare disciplină au fost elaborate câte 300 de subiecte, împărţite în câte 100 pentru fiecare dintre cele trei categorii (subiectul I, subiectul II şi subiectul III).

În prezent, 239.727 de elevi sunt înscrişi în clasa a XII-a în învăţământul preuniversitar de stat, fiind aşteptaţi să participe la examenul de bacalaureat din 2008. Acestora li se adaugă elevii din învăţământul particular, precum şi cei proveniţi din seriile anterioare, care doresc să promoveze examenul de bacalaureat în acest an.

Prima sesiune a examenului de bacalaureat din anul 2008 este programată între 23 iunie şi 9 iulie, iar a doua, între 18 august şi 1 septembrie.