Vosganian a cerut miniştrilor, în Guvern, să nu mai facă presiuni pe buget pentru majorări salariale

Ministrul Finanţelor, Varujan Vosganian, a cerut miniştrilor să nu mai exercite presiune asupra bugetului prin solicitări de majorări salariale pentru funcţionarii care gestionează fondurile alocate de UE, premierul Tăriceanu explicând că performanţa necesită totuşi o remuneraţie corespunzătoare.
  Discuţia a avut loc în şedinţa de miercuri a Guvernului, în care Vosganian a cerut miniştrilor să facă unele economii şi să identifice resurse financiare în interiorul propriului buget pentru a majora veniturile persoanelor care administrează fondurile alocate României de către Uniunea Europeană, dar în funcţie de performanţele acestora, au relatat, joi, pentru MEDIAFAX surse ministeriale.

"Vosganian a zis că este garantul echilibrului bugetar şi trebuie să respecte cerinţele UE privind deficitul, iar o nouă rectificare a bugetului va fi operată abia în a doua jumătate a anului, fără ca în prezent să se ştie exact care sunt fondurile disponibile. El a arătat că ministerele trebuie să facă unele economii şi să găsească resurse în interior pentru a majora veniturile celor care lucrează cu fondurile europene, iar aceasta ar trebui să se întîmple în funcţie de performanţă", au arătat sursele citate.

Premierul Tăriceanu a arătat că nu se poate face performanţă dacă nu vor fi salarii motivante care să atragă persoane cu o bună pregătire în corpul funcţionarilor publici care lucrează cu fonduri UE, ministrul spunând că majorarea veniturilor ar trebui operată numai pentru persoanele care au dovedit performanţă în activitate, reuşind să atragă un nivel ridicat de finanţare comunitară, şi doar pentru anumite activităţi specifice, nu pe categorii de salariaţi.

"S-a mai menţionat în discuţie şi faptul că dacă salariile vor fi majorate la toţi funcţionarii, «în bloc», şi nu doar pentru cei care au făcut performanţă în ceea ce priveşte absorţia fondurilor europene şi implementarea proiectelor, va fi înregistrat un derapaj salarial de genul celui sesizat în sectorul justiţiei", au mai afirmat sursele.

Ministrul Muncii, Paul Păcuraru, a arătat că a efectuat o analiză a veniturilor pe tipuri de activităţi, iar şeful Guvernului i-a cerut să prezinte aceste date într-o viitoare şedinţă de Guvern.

Ministerul Economiei şi Finanţelor a pregătit un proiect de ordonanţă de urgenţă care anulează majorarea salariilor cu 75% pentru angajaţii ministerelor Economiei şi Agriculturii care gestionează contribuţia financiară comunitară, propusă de trei deputaţi PNL, aprobată de Parlament şi promulgată de preşedintele Băsescu, pe motiv că nu există fondurile necesare.

Majorarea salariilor cu 75% presupune cheltuieli suplimentare pe anul 2008 de peste 11,4 milioane de lei, pentru care nu este asigurată sursa de finanţare.

Deputaţii liberali Adrian Semcu, Ionel Palăr şi Ioan Hoban au iniţiat la începutul anului trecut o propunere legislativă prin care au cerut majorarea salariilor pentru angajaţii Ministerului Agriculturii şi cei ai Ministerului Finanţelor Publice (actualul Minister al Economiei şi Finanţelor - n.r.) din direcţiile de programare bugetară, de sinteză a politiciilor bugetare, contabilă şi de trezorerie, motivând că responsabilităţile acestora la administrarea fondurilor comunitare nerambursabile sunt "complexe".

Proiectul de lege a fost respins de Senat, în urmă cu un an, însă forul legislativ decizional a fost Camera Deputaţilor, care a acordat aviz favorabil iniţiativei legislative.

Conform acestei legi, creşterea salariilor cu 75% se va aplica şi în cazul personalului de la nivel judeţean şi local cu atribuţii în gestionarea asistenţei financiare comunitare din cadrul Ministerului Agriculturii.

Ministerul Economiei şi Finanţelor susţine că aplicarea acestei prevederi ar avea un caracter discriminator faţă de personalul angajat în alte structuri organizatorice ale Ministerului Economiei şi Finanţelor, dar şi faţă de personalul altor ministere care nu beneficiază de salarii majorate cu 75% şi arată că în acest an se impune adoptarea unei politici de restrângere a cheltuielilor bugetare şi de abordare mai prudentă a deficitului bugetar, având în vedere atât presiunile şi riscurile asupra bugetului pe anul 2008, cât şi diversitatea acţiunilor cărora trebuie să li se asigure finanţare bugetară.

Executivul a aprobat, la începutul lunii martie, prima rectificare a bugetului de stat pentru 2008, prin care au fost operate reduceri de bugete la aproape toate ministerele, iar deficitul consolidat programat pentru acest an a scăzut cu 0,4 puncte procentuale, de la 2,7% la 2,3% din PIB.

Vosganian a anunţat în luna aprilie că Guvernul ar putea opera o nouă rectificare bugetară în luna iunie, în sensul suplimentării fondurilor anumitor ministere, în principal la Ministerul Transporturilor şi Ministerul Apărării, ca urmare a rezultatelor peste aşteptări din primele trei luni ale anului.

Potrivit datelor publicate de minister, principalele venituri la bugetul general consolidat au însumat, în primele trei luni ale anului, 37 de miliarde de lei (aproximativ 10 miliarde de euro), în creştere cu 51,1% faţă de încasările realizate în perioada similară din 2007.

După primele trei luni, bugetul general consolidat a înregistrat un uşor excedent, de 79,2 milioane lei (21,46 milioane euro), reprezentând 0,02% din Produsul Intern Brut (PIB).

În primele patru luni, bugetul general consolidat a înregistrat un excedent de 0,2% din PIB, în creştere faţă de surplusul consemnat la finele primului trimestru.

Guvernul a aprobat, miercuri, un proiect de lege prin care cere acordul Parlamentului să fie abilitat să emită, în perioada vacanţei parlamentare, între 1 iulie şi 1 septembrie 2008, ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, inclusiv pentru o nouă rectificare a bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat din 2008.