Deputaţii vor să modifice Legea Concurenţei, pentru controlul activităţilor marilor retaileri

 Comisia pentru politică economică a Camerei Deputaţilor va analiza necesitatea modificării Legii Concurenţei, în vederea unui control mai strict al activităţilor marilor retaileri, a declarat, marţi, Gabriel Sandu, membru al Comisiei şi deputat PDL.

Marii retaileri aduc prejudicii echilibrului din piaţă dintre comercianţi şi producători, a afirmat Sandu la audierile din cadrul anchetei privind acuzaţiile de concurenţă neloială şi practică monopolistă practicate de supermarketuri.

La audierile de marţi au fost invitaţi doar reprezentanţi ai retailerilor. Comisia pentru politică economică a început săptămâna trecută audierile, cu reprezentanţii patronatelor din industria alimentară şi industria uşoară.

Deputatul a apreciat că situaţia - care face ca în România preţurile bunurilor de larg consum să fie mai mari decât în alte ţări europene - se poate rezolva fie prin concurenţa dintre marii jucători de retail, fi prin amendamente aduse legislaţiei actuale.

Membrii comisiei pentru politici economice se vor întâlni, dupã reluarea activităţii legislative, cu reprezentanţii Autorităţii pentru Protecţia Consumatorilor şi ai Consiliului Concurenţei, pentru a analiza necesitatea modificării legislaţiei, după care va urma o întâlnire la care să participe atât retaileri cât şi producãtori.

Totodată, Comisia de finanţe trebuie să analizeze dacă taxele percepute de retaileri sunt în conformitate cu legilaţia românească, a spus deputatul PDL.

Preşedintele comisiei de politică economică, deputatul PSD Mihai Tudose, a amintit că atât producătorii cât şi retailerii au fost de acord cu elaborarea unui cod de bune practici, care ar duce la stingerea conflictului, dar că ar fi oportună transformarea acestuia în act legislativ.

Retailerii au explicat că taxele pentru care au fost acuzaţi reprezintă plata unor servicii oferite furnizorilor şi că acestea sunt normale într-o piaţă concurenţială.

"Ar trebui analizată justificarea economică a tarifelor pentru servicii, dacă ele sunt benefice furnizorilor. Orice magazin reprezintă un nou punct de desfacere pentru furnizorul respectiv. De ce ar pune pe tavă retailerul spaţiul de vânzare producătorului, pentru ca aceştia să-şi expună marfa?", s-a întrebat Adrian Manolache, avocat care reprezintă compania Rewe România.

Reprezentantul Rewe a susţinut că legislaţia românească în domeniul concurenţei este armonizată cu cea a Uniunii Europene şi nu vede niciun motiv de a veni cu noi reglementări, mai severe.

Potrivit acestuia, disputa dintre retaileri şi producãtori a fost generalizată pe nedrept, doar pentru că anumiţi furnizori au fost nemulţumiţi de relaţia lor cu anumiţi retaileri. "Generalizarea practicilor neoneste şi transformarea acestora în practici generale este injustă. (...) Şi noi puteam ieşi în presă şi arunca acest stigmat pe seama producătorilor", a spus Manolache.

Preşedintele comisiei de politică economică a spus că şi producătorii recunosc că anumite taxe le sunt utile, dar nu văd necesitatea unor taxe precum cea de deschidere de magazin, reamenajare a unităţii sau de publicitate.

Parlamentarii au solicitat reprezentanţilor supermarketurilor şi hipermarketurilor să precizeze cât la sută din investiţia într-un nou magazin este recuperată de taxele percepute furnizorilor, însă aceştia au refuzat să răspundă, precizând că datele sunt confidenţiale şi că o astfel de informaţie le-ar putea afecta negativ activitatea.

Potrivit comisiei, reţelele de hipermarketuri şi supermarketuri practică douã tipuri de taxe, iniţiale şi anuale, iar preţurile mai mari decât în alte ţări europene nu se pot justifica decât prin faptul cã taxele percepute de reţelele de magazine sunt mai mari în România. "Taxele sunt peste tot în lume. Cuantumul lor a provocat ieşirea producătorilor din România. De la 5-6% în Europa, taxele au ajuns la 56% (din preţ, n.r.) în România", a spus Tudose. Un reprezentant al Auchan a replicat că retailerii asigură, în schimbul banilor, o amplasare mai bună a produselor, volume şi spaţii de vânzare. Potrivit acestuia, taxele în cazul reţelei de hipermarketuri Auchan reprezintă un procent de numai o cifră, iar furnizorii care negociază cu retailerii "nu sunt imbecili" şi calculează preţul în funcţie de taxele care îi sunt cerute.

Tudose a reclamat modul de exprimare a reprezentantului Auchan şi a arătat că un astfel de comportament a fost reclamat şi de producători, care susţin că au fost ameninţaţi că dacă nu sunt mulţumiţi vor fi înlocuiţi cu fuzrnizori de produse importate.

Ancheta parlamentarilor a fost începută după ce patronatele şi sindicatele din industria alimentară au acuzat marile lanţuri de retail de abuz de putere, solicitând autorităţilor să analizeze poziţia dominantă de care magazinele ar profita pentru a forţa negocierile cu furnizorii.

Totodată, producătorii au cerut şi crearea unui Cod de Bune Practici, pentru reglementarea relaţia retaileri-furnizori, protejarea firmelor de eventuale practici incorecte şi creşterea transparenţei privind modul de formare a preţului.

Principalele acuzaţii pe care patronatele şi sindicatele din industria alimentară le aduc retailerilor sunt impunerea unor taxe ascunse, care duc la creşterea artificală a preţurilor, negocierea unor clauze dezavantajoase pentru furnizori şi extinderea agresivă, inclusiv în centrele oraşelor.

Concomitent cu ancheta Comisiei pentru politică economică, Consiliul Concurenţei derulează, de la jumătatea lui martie, o investigaţie "utilă" (etapa premergătoare invetigaţiei "clasice", care furnizează justificarea pentru începerea acesteia din urmă), deşi iniţial arătase că doar va continua să analizeze piaţa de retail.

Totodată, Guvernul a aprobat la sfârşitul lunii martie înfiinţarea unui grup de lucru, format din reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, Ministerului Economiei şi Finanţelor şi ai Ministerului pentru IMM, care să elaboreze un Cod de Bune Practici în domeniu. Lucrările la Cod sunt deocamdată în fază incipientă, grupul de lucru urmând să audieze reprezentanţii ceor două părţi.

Problema puterii marilor lanţuri de magazine se află în dezbatere şi la nivelul Uniunii Europene. Parlamentul European a adoptat la sfârşitul lunii ianuarie o declaraţie scrisă prin care solicită Direcţiei Generale pentru Concurenţă să efectueze o anchetă privind efectele pe care concentrarea sectorului european de supermarketuri le are asupra micilor producători, a furnizorilor, lucrătorilor şi consumatorilor şi, în special, să evalueze abuzurile legate de puterea de cumpărare care ar putea fi generate de o astfel de concentrare.