Cercetători din învăţământul agricol au pichetat, marţi, sediul Parlamentului

Un grup de cercetători din învăţământul agricol a pichetat, marţi, sediul Parlamentului, cerând aprobarea legii cercetării agricole, dar şi ca retrocedările din domeniu să se facă pe baza unor acte doveditoare, nu prin compensaţie.
  Membrii Uniunii Sindicatelor din Cercetare şi Învăţământ Agricol şi Silvic (USCIAS) au decis să picheteze sediul Legislativului pentru că la Comisia de Învăţământ din Camera Deputaţilor s-a dezbătut, marţi, Legea cercetării agricole.

Preşedintele USCIAS, Aurel Mihai, a declarat că sindicaliştii cer ca în această lege să fie prevăzută reorganizarea sistemului, finanţarea acestuia de la bugetul de stat, în prezent fiind folosite fonduri proprii pentru cercetarea agricolă.

Totodată, protestatarii cer ca retrocedările terenurilor aflate în administrarea cercetării agricole să fie făcute pe baza unor acte doveditoare.

"Tot mai multe terenuri aflate în administrarea cercetării agricole sunt retrocedate abuziv, nemulţumirea fiind generată în special de retrocedările prin compensare, prin care se dă drept de proprietate, pe terenurile staţiunilor de cercetare, unor persoane care au avut proprietăţi în alte zone", a precizat Aurel Mihai.

Potrivit preşedintelui USCIAS, la începutul anului 2007, cercetarea ştiinţifică agricolă avea o suprafaţă de 59.000 de hectare, repartizată în 65 de unităţi. În prezent, la acelaşi număr de unităţi, mai dispune de aproximativ 35.000 de hectare, restul fiind retrocedate, în majoritate, fără ca unităţile să vadă documentele solicitanţilor şi să poată să se asigure că lucrurile sunt corecte, a adăugat Aurel Mihai.

Reprezentaţii USCIAS au pichetat, pe 18 martie, prefecturile din Arad, Iaşi, Neamţ, Mureş, Buzău, Dolj şi Ilfov.

Secretarul general al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Gheorghe Sin, preciza, în urmă cu o lună, că reducerea suprafeţei terenurilor destinate cercetării reduce şi potenţialul de producere de sămânţă din soiuri şi hibrizi.

Acesta susţinea că legea privind retrocedările este adesea încălcată prin faptul că nu se respectă prevederea potrivit căreia ar trebui să se apeleze la suprafeţele din domeniul public al statului abia după epuizarea tuturor posibilităţilor.

"Încă mai sunt rezerve înainte de a se apela la terenurile pentru cercetare. De regulă, aceste terenuri sunt la marginea oraşelor şi sunt tentante, iar interesele sunt mari", susţinea Gheorghe Sin.

Potrivit reprezentanţilor USCIAS, cea mai gravă situaţie de până acum s-a înregistrat la Staţiunea de cercetare pomicolă Băneasa, unde a fost distrusă colecţia naţională de soiuri de cais şi piersic, valoarea pierderilor materialului biologic distrus fiind de 1.247.000 de euro.

Directorul Staţiunii de cercetare pomicolă Băneasa, Daniela Bărbulescu, preciza că, până în 2002, instituţia pe care o reprezintă avea în administrare 430 hectare de teren, întreaga suprafaţă fiind cultivată cu specii pomicole, unele unicat. Problemele au început să apară odată cu preluarea acestor terenuri de către Agenţia Domeniului Statului (ADS).

Bărbulescu susţinea că, din documentele înregistrate la Primăria Sectorului 1, în administrarea staţiunii ar mai fi acum 26,81 de hectare, iar potrivit documentelor de la Agenţia Domeniului Statului, 28,7615 hectare, restul fiind retrocedate.

"Agenţii imobiliari văd pe aceste terenuri doar cartiere de vile şi astfel apar fenomene barbare. Se intră cu buldozerul şi se distrug colecţiile naţionale fără să existe urmări legale", declara Daniela Bărbulescu.

O problemă la fel de gravă a fost semnalată la Institutul de la Fundulea, unde, deşi s-au crate soiuri valoroase, prefectul de Călăraşi ar fi dispus luarea a 2.000 de hectare pentru a fi retrocedate unor persoane care nu au avut niciodată proprietăţi acolo. În aceste condiţii, suprafaţa de teren administrată de Institutul de la Fundulea a ajuns la sub 2.000 de hectare, deşi iniţial a fost de 5.000 de hectare, potrivit lui Gheorghe Sin.

Reprezentanţii USCIAS susţin că au semnalat aceste probleme atât ministerelor responsabile, cât şi prefecturilor, însă până acum nu s-a luat nicio măsură. Mai mult, ei reclamă faptul că prin nepromovarea proiectului de Lege privind restructurarea cercetării agricole, aflat în Camera Deputaţilor, este favorizat "jaful" ce are loc prin deposedarea de teren a unităţilor de cercetare.