Ministrul Educaţiei: Salariile din învăţământul preuniversitar, aproape duble în 2008, faţă de 2004

Salariile în învăţământul preuniversitar sunt cu 93 la sută mai mari în 2008, faţă de anul 2004, iar cele ale profesorilor universitari au crescut cu 79 la sută, în aceeaşi perioadă, a anunţat, luni, ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţei, la bilanţul primului an de mandat.
  "Am avut câteva obiective prioritare anul trecut când am preluat mandatul de ministru al Educaţiei. Este vorba despre investiţii în infrastructură şi în resursa umană. La fel de drag îmi este pachetul de legi ale educaţiei, care, deşi a ieşit mai târziu decât mi-aş fi dorit, este rezultatul colaborării cu partenerii de dialog, dovedind astfel implicarea tuturor pentru un sistem educaţional modern'', a declarat, luni, ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţei.

Din decembrie 2004 şi până în decembrie 2008, salariile în învăţământul preuniversitar cresc cu 93 la sută. În învăţământul superior majorarea salariilor profesorilor universitari este de 79 la sută, iar pentru celelalte cadre didactice, de 106 la sută, a adăugat ministrul.

Legat de investiţiile în infrastructura unităţilor de învăţământ, ministrul a spus că ultimii ani au fost cei mai buni pentru şcoala românească.

"Din 2007 până acum am alocat 6.934.280 lei, dintre care, în preuniversitar 4.010.900 lei, iar în învăţământul superior, 2.923.380 lei. Pentru reparaţii capitale, obiective de investiţii şi achiziţii, întregul sistem de învăţământ a beneficiat, din 2007 până acum, de fonduri în valoare de 6.315.317 lei, din care în preuniversitar, în 2007, au fost alocate 2.048.837 lei pentru 11.195 de unităţi de învăţământ, iar în 2008, 1.345.975 lei pentru 5.924 de unităţi de învăţământ'', a mai spus Adomniţei.

În sistemul de învăţământ universitar au fost alocaţi, în 2007, 1.441.829 lei pentru 1.082 de lucrări, iar în acest an, 1.478.676 lei pentru 1.421 de lucrări.

De asemenea, în 2007 au fost achiziţionate 800 de microbuze (suma achitată fiind de 87.181 lei), iar în 2008, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) a hotărât să cumpere 1.000 de maşini, acoperind astfel necesarul de autovehicule pentru trasportul elevilor, la nivel naţional. Pentru maşinile din 2008 a fost plătită suma de 113.246 lei.

"Pentru că au rămas restanţe din 2007, am dat în acest an, pentru anul trecut, 36.811 lei. În concluzie, din 2007 până în prezent am alocat 940.711 lei, din care, în preuniversitar (laboratoare, materiale didactice, informatizare, calculatorare, materiale sportive, tractoare, autocamioane, cabinete psihopedagogice, logopedice, şcolare) au fost daţi, anul trecut, 201.366 lei, iar în acest an, 156.532 lei. În superior (laboratoare pentru cei care studianză pentru licenţă, platforme pentru excelenţa în cercetare) au fost daţi, în 2007, 300.124 lei, iar în 2008, 282. 689 lei'', a mai spus ministrul.

Un alt obiectiv stabilit la început de mandat a vizat promovarea limbii şi modelului cultural românesc din străinătate

Din anul şcolar 2007 – 2008, în urma înţelegerilor diplomatice dintre ministrul Cristian Adomniţei şi omologii săi spaniol şi italian, MECT desfăşoară un proiect pilot privind cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească, în anumite regiuni din Spania şi Italia.

Obiectivele cursului sunt păstrarea limbii româneşti şi a modelului de gândire în spaţiul comunitar – pentru elevii de cetăţenie română - şi cunoaşterea identităţii româneşti în spaţiul Uniunii Europene – pentru elevii de altă cetăţenie decât cea română -, a explicat ministrul.

În Spania, programul a vizat oraşele Madrid, Castilla la Mancha, Catalunya, unde predau 22 de profesori, 972 de ore lunar, pentru 1.507 elevi, înscrişi în 113 grupe. Cursul se predă în 89 de unităţi şcolare publice. La el asistă atât elevi de cetăţenie română, cât şi cei de alte cetăţenii, precum spaniolă, marocană, ucraineană sau columbiană.

În Italia, în oraşele Lazio, Piemonte, Veneto şi Roma predau doar cinci cadre didactice, 194 de ore, în medie, pe lună, pentru 300 de elevi, înscrişi în 22 de grupe. Cursul este susţinut în 11 instituţii de învăţământ.

Cadrele didactice care predau în cele două state sunt în majoritate persoane cu reşedinţa în Spania sau Italia, cu pregătire în domeniu de predare, cunoscători ai comunităţii de români, dar şi ai limbii şi culturii statului respectiv.

MECT a stabilit curricula, a oferit materiale didactice, a făcut selecţia cadrelor didactice, susţine integral costurile cursului extracurricular (care, conform politicii educaţionale a statelor respective, se achită de către elevul cursant), plăteşte cadrele didactice cu 30,5 euro pe oră şi oferă atestate elevilor care le vor permite ca, la revenirea în ţară, să nu mai susţină examen de echivalare a cunoştinţelor şi, astfel, să le facilitează angajarea pe piaţa forţei de muncă. Cursul cuprinde tot ciclul preuniversitar, echivalent cu clasele I – XII în România.

Din anul şcolar 2008 – 2009, MECT va extinde cursul atât pe teritoriile celor două state în care s-a desfăşurat proiectul pilot, cât şi în alte state ale spaţiului comunitar. MECT are în vedere Belgia, Cipru şi Portugalia. În vederea creşterii calităţii cursului şi ţinând cont de dorinţa sporită a românilor din afara graniţelor, cât şi de promovarea identităţii culturale a românilor în Europa, MECT a întărit regulile de selecţie a cadrelor didactice, a precizat Adomniţei.

Conform proiectul de metodologie, MECT îşi propune ca profesorii să fie exclusiv români rezidenţi în statul în care se implementează proiectul şi să propună, concret şi creativ, modalităţi de promovare a cursului şi a identităţii culturale româneşti în interiorul activităţii cursului.

Cursul de limbă, cultură şi civilizaţie se bazează pe predarea limbii române, a istoriei românilor şi a geografiei României. MECT îşi propune ca acest curs să aibă în vedere şi predarea altor discipline în afara celor deja acceptate.

Monitorizarea activităţii persoanelor care predau cursul se face periodic, cel puţin de două ori într-un an şcolar, de către Comisia de Proiect. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, prin Comisia de Proiect, organizează la începutul anului şcolar o activitate de formare a persoanelor care predau cursul respectiv.

Un al obiectiv al mandatului lui Adomniţei este proiectul de Legi ale Educaţiei, lansat în 17 decembrie 2007.

"Până pe 17 februarie 2008, când s-a încheiat în mod oficial dezbaterea, am adunat peste 10.000 de propuneri, păreri, argumente. La nivelul ministerului s-a constituit un grup de lucru, din 11 persoane, care s-a ocupat de colectarea, inventarierea şi analiza propunerilor. Grupul de lucru şi-a încheiat deja activitatea. Urmează ca, între 5 mai şi 5 iunie, să aibă loc întâlniri între reprezentanţii MECT şi partenerii de dialog social, astfel încât până la finalul lunii iunie să putem pune punct formei finale a proiectului de Legi ale Educaţiei'', a mai spus demnitarul.

"Proiectul de Legi ale Educaţiei are în vedere implementarea unor principii care stau la baza dezvoltării educaţiei româneşti, la adaptarea ei la cerinţele societăţii în care trăim. Absolut toate ideile prezentate în introducerea fiecăruia dintre cele trei proiecte care constituie noua Lege a Învăţământului îşi regăsesc modalităţile de implementare în prevederile cuprinse în texte", a precizat Adomniţei.

Fiecare prevedere va avea ca efecte, pe termen mediu şi lung, creşterea nivelului de competitivitate, administrarea unităţii de învăţământ de către fiecare comunitate în parte, a fondurilor oferite, asumarea responsabilităţii pentru bunul mers al procesului educaţional, pentru comportamentul şi performanţele celor implicaţi, salarizare diferenţiată, direct proporţională cu performanţa fiecăruia, a adăugat demnitarul.

Principiile Proiectului de Legi ale Educaţiei urmăresc modernizarea şcolii româneşti.

"Astfel, în preuniversitar, legea prevede respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului copilului, egalitatea de şanse, asigurarea calităţii în educaţie, nepolitizarea sistemului de învăţământ, continuitatea, nediscriminarea, descentralizarea sistemului naţional de învăţământ, educaţia permanentă", a spus ministrul Adomniţei.

În învăţământul superior se urmăreşte asigurarea unei calităţi cât mai bune a predării şi învăţării, asigurarea libertăţii academice, pregătirea studenţilor în calificări compatibile cu piaţa muncii, formarea studenţilor în calificări universitare care corespund unor cariere profesionale specifice economiei bazate pe cunoaşterea şi a societăţii bazate pe principii şi practici democratice.

De asemenea, printre scopurile proiectului se numără, pentru învăţământul superior, şi extinderea oportunităţilor pentru formarea şi dezvoltarea tinerilor universitari, participarea activă a tuturor membrilor comunităţii universitare, producţia de cunoaştere, tehnologii sau creaţie artistică - definitorie în dezvoltarea personală a studenţilor şi în bunăstarea comunităţilor şi a societăţii - condiţii adecvate pentru educaţia continuă, respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, cooperarea naţională şi internaţională în domeniul cercetării şi al învăţământului superior de calitate, transferul cognitiv şi tehnologic care contribuie la dezvoltarea socială, economică şi culturală a comunităţilor şi regiunilor, transparenţa managementului instituţional prin publicarea de informaţii privitoare la modul de realizare a principiilor şi valorilor menţionate în proiectul de act normativ.

Potrivit lui Adomniţei, Statutul Personalului Didactic din proiectul legilor educaţiei "înseamnă legalitate, imparţialitate, obiectivitate, responsabilitate, transparenţă, eficienţă şi eficacitate în procesul educaţional, educaţie pe parcursul întregii vieţi, centrarea educaţiei pe preşcolar, elev şi student".