Reprezentanţii patronatelor din industria alimentară cer transparenţă privind modul de compunere a preţului la raft şi solicită marilor lanţuri de retail să le permită să vândă în alte magazine la preţuri mai mici decât în relaţia cu retailerii importanţi.
"În momentul în care creşte transparenţa în privinţa modului de compunere a preţului la raft vor exista condiţii ca preţurile să scadă, a declarat, marţi, directorul general al Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Valentin Blănaru, la audierile din comisia pentru politică economică, reformă si privatizare din Camera Deputaţilor.
Comisia efectuează o anchetă parlamentară privind acuzaţiile de concurenţă neloială şi practică monopolistă practicate de supermarketuri. La primele audieri, care au loc marţi, participă reprezentanţii producătorilor.
Patronatele spun că sunt obligate să vândă produsele cu acelaşi preţ şi supermarketurilor şi magazinelor de proximitate.
"Noi cerem definirea preţului de cumpărare de către retailer, care să fie format din preţul de listă al produsului şi taxele impuse de respectivul lanţ. De exemplu, dacă un producător are un preţ de listă de 10 lei la un produs, adaugă valoarea taxelor impuse de supermarket, care pot reprezenta 40%, şi vinde produsul către retailer cu 14 lei. Pentru un alt lanţ, poate taxele sunt mai mici, de 25%, şi atunci produsul va fi vândut retailerului de exemplu cu 12,5 lei. Şi atunci fiecare lanţ va fi interesat să-şi optimizeze costurile, pentru ca taxele şi preţul afişat să nu fie mai mari decât ale magazinelor concurente", a afirmat Ştefan Pădure, reprezentant al Romalimenta.
Potrivit patronatrelor, retailerii nu colaborează cu producătorii care vând în magazinele de proximitate la preţuri mai mici decât în marile unităţi comerciale.
"Deci producătorul vinde cu 14 lei şi magazinului de proximitate, care este nevoit să pună un adaos comercial. Astfel, el va vinde consumatorului cu un preţ mai mare decât retailerul şi pierde clienţi", a mai spus Pădure.
Reprezentanţii patronatelor au afirmat că producătorii din România sunt dezavantajaţi în relaţia cu lanţurile de magazine, pentru că puterea lor de negociere este mult mai redusă decât a firmelor din afară.
"Sigur că producătorul din România va fi tratat altfel, pentru că producătorul din Spania de exemplu negociază pentru distribuţie la nivel european, pe când producătorul român de carne de porc nu poate livra în UE, din cauza pestei, deci este obligat numai la piaţa internă. În plus, noi am fost mai puţin pregătiţi şi mai puţin experimentaţi în aceste negocieri", a declarat preşedintele Romalimenta, Sorin Minea.
Întârzierea la plata contractelor şi imposibilitatea de a verifica dacă retailerii au prestat serviciile pentru care au cerut taxe sunt alte nemulţumiri exprimate de patronate.
Nemulţumiţi de condiţiile impuse de supermakreturi nu sunt numai producătorii din industria alimentară, dar şi cei din industria uşoară.
Preşedintele Federaţiei Sindicale din Industria Uşoară, Maria Grapini, a arătat că, deşi supermarketurile comandă producătorilor de textile un anumit sortiment de produs (haine de o anumită culoare, mărime, etc.) şi o anumită cantitate, nu îşi asumă această producţie, întrucât tot producătorul suportă costurile aferente mărfii nevândute.