Alma Mater solicită înfiinţarea unei comisii de dialog social, la nivel european, pentru învăţământ superior şi cercetare, din care să facă parte reprezentanţii federaţiei şi cei ai rectorilor, scopul principal al acesteia fiind participarea la adoptarea documentelor CE din cele două domenii.
"Pentru ca România să poată fi parte într-o comisie la acest nivel, este nevoie ca, pe de o parte, rectorii să recunoască efectiv că sunt parteneri sociali, în calitate de «angajatori», şi, pe de altă parte, Consiliul Naţional al Rectorilor să se constituie ca reprezentant al patronatului în cadrul dialogului social. Totodată, învăţământul superior şi cercetarea trebuie să fi recunoscute ca ramură de activitate la nivel naţional în contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional", a explicat, vineri, într-o conferinţă de presă, preşedintele Alma Mater, Răzvan Bobulescu.
Liderul Alma Mater a precizat că toţi cei care lucrează în învăţământul superior fac şi cercetare, iar bugetul Univesităţii Politehnica din Bucureşti, de exemplu, este constituit, în mare parte, din contracte de cercetare.
"Este clar că învăţământul superior şi cercetarea trebuie să meargă umăr la umăr şi să fie luate în considerare ca ramură distinctă", a spus Bobulescu.
Acesta a afirmat că Federaţia Alma Mater a solicitat, încă de anul trecut, Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse (MMFES) ca cele două domenii să fie recunoscute ca ramură distinctă, cererea fiind refuzată de autorităţi. În prezent, MMFES recunoaşte două ramuri de activitate, respectiv învăţământul (universitar şi preuniversitar) şi cercetarea. Universitarii cer MMFES să recunoască învăţământul superior şi cercetarea ca ramură separată de învăţământ.
Bobulescu a explicat care sunt motivele pentru care este nevoie de o comisie de dialog social, la nivel european, pentru învăţământ superior şi cercetare.
Astfel, acesta a arătat că potrivit articolelor 138 şi 139 din Tratatul European, în fiecare sector de activitate se poate înfiinţa o "comisie de dialog social", formată din reprezentanţi ai sindicatelor şi ai angajatorilor. Scopul principal al unei astfel de comisii este de a participa la redactarea şi adoptarea principalelor documente şi iniţiative ale Comisiei Europene în domeniul învăţământului şi cercetării.
Liderul Alma Mater apreciază că realizarea obiectivelor stabilite prin Strategia Lisabona nu este posibilă decât prin participarea şi consensul tuturor partenerilor sociali, fiind necesară existenţa unui cadru instituţional, la nivel european, de colaborare între diverse sectoare de activitate.
În prezent, la nivel european funcţionează 32 de astfel de comisii sectoriale, însă niciuna nu reprezintă învăţământul superior şi cercetarea, sectoare cheie pentru asigurarea dezvoltării în orice domeniu de activitate, a precizat Bobulescu.
El a precizat că o astfel de comisie poate decide, conform Tratatului European, în privinţa elaborării unor proiecte de dezvoltare, a constituirii unor grupuri de lucru comune cu alte sectoare de activitate, acest organism putând negocia, de asemenea, acorduri la nivel sectorial sau chiar la nivel intersectorial.
Prin intermediul acestei comisii se pot promova programe de interes naţional, care să fie susţinute apoi de Comisia Europeană, a adăugat liderul Alma Mater.