Ziua Internaţională a Rromilor, sărbătorită în mai multe oraşe cu parade, muzică şi dansuri

Ziua internaţională a Rromilor este sărbătorită, marţi, la Sibiu cu marşuri omagiale, spectacole, dezbateri despre Holocaust şi discriminare, dar manifestări similare sunt organizate în mai multe oraşe din ţară, transmit corespondenţii MEDIAFAX.
  Sărbătoarea a început la Sibiu la orele prânzului, când auto-intitulatul rege al rromilor Florin Cioabă a plecat, împreună cu un alai numeros, de la Biserica Evanghelică Philadelphia spre centrul oraşului. Alaiul a fost condus de fete îmbrăcate în costume tradiţionale ţigăneşti, iar participanţii au mers pe jos sau în căruţe împodobite. La trecerea peste râul Cibin, rromii s-au oprit şi au aruncat în apă coroniţe de salcie, în memoria victimelor Holocaustului.

"Pentru noi este o mare sărbătoare. Sărbătorim Ziua Rromilor de pretutindeni, dar ne aducem aminte şi de cei care au pierit în lagărele de exterminare. În numele lor aruncăm sălcii şi garoafe în apa râului. Am ales să fie o sărbătoare veselă şi să se îmbrace fetele în costume tradiţionale pentru că suntem singura castă, din cele 17 de rromi care există în România, care ne-am păstrat tradiţiile, portul şi cântecele", a declarat corespondentului MEDIAFAX Florin Cioabă.

Cioabă a spus că îşi doreşte ca toţi rromii să ajungă să se integreze în lumea modernă. "Noi vrem să ne integrăm, dar nu să fim asimilaţi, cum s-a întâmplat chiar şi cu alţi fraţi de-ai noştri", a declarat Florin Cioabă.

Manifestarea rromilor de la Sibiu include şi o expoziţie de fotografii şi obiecte specifice culturii şi civilizaţiei rromilor, deschisă în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, dar şi spectacole de dansuri şi muzică tradiţională ţigănească, în pavilionul multifuncţional din centrul oraşului, unde este aşteptat să cânte şi manelistul Nicolae Guţă.

Şi la Alba peste două sute de persoane au participat, marţi, la o paradă dedicată aceleiaşi sărbători, rromii defilând pe străzile municipiului pe jos sau în căruţe cu coviltir.

Astfel, rromii îmbrăcaţi în costumele tradiţionale au pornit din Cartierul Lumea Nouă sau Ţigănime şi au străbătut pe jos sau în căruţe oraşul, până la Prefectură, unde au fost întâmpinaţi de prefectul Dan Simedru şi cei doi subprefecţi, Clement Negruţ şi Arpad Ladany, pentru care au organizat un mic spectacol de dansuri şi cântece ţigăneşti. Rromii i-au făcut cadou prefectului de Alba o machetă cu o căruţă nomadă, atelaj specific etniei.

În final, caravana rromilor s-a deplasat spre marginea municipiului Alba Iulia, unde participanţii au aruncat în apele râului Ampoi cunune de flori cu lumânări aprinse.

Unul dintre organizatorii acţiunii, Viorel Bumbu, a declarat că parada a fost o comemorare a martirajul rromilor deportaţi şi ucişi în lagărele naziste.

"Am încercat să sărbătorim cu jocuri şi dansuri pentru a şterge acea amintire şi pentru a privi viitorul înainte. Credem că este firesc să gândim aşa pentru că suntem o ţară care a intrat în Uniunea Europeană şi suntem cu toţii cetăţeni europeni şi trebuie să privim înainte (…) Pentru că noi nu avem un monument al rromilor, am aruncat pe apă cununi cu flori şi lumânări aprinse, deoarece apa simbolizează, în concepţia noastră, nemurirea sufletelor celor aruncaţi în lagărele naziste", a spus Viorel Bumbu.

Rromii din Alba continuă să-şi sărbătorească ziua şi în cursul după-amiezii, în şanţurile Cetăţii din Alba Iulia fiind pregătite ample manifestări, muzică şi jocuri populare ţigăneşti, susţinute de interpreţi, formaţii şi ansambluri îndrăgite ale etniei rrome. În program sunt incluse momente susţinute de formaţia de cântece şi dansuri "Ternipe", din Ungaria, orchestra şi ansamblul de jocuri populare ţigăneşti ale lui Nicolae Guţă şi Godici, formaţia Tibişor Gheza şi Cornel Gherghel, formaţia din cartierul romilor Alba - Gheorghe Goga, dansatori din partea nomazilor şi căldărarilor din Sebeş, dansatori şi jocuri populare ţigăneşti din zona Mureş şi formaţii de elevi ai Şcolii nr. 4 Sebeş.

Sărbătoarea din şanţurile Cetăţii este organizată de Primăria municipiului Alba, Consiliul Judeţean Alba, Partida Romilor "PRO EUROPA" filiala Alba şi conducerea Partidei Romilor Bucureşti.

Zeci de rromi din judeţul Hunedoara au sărbătorit, marţi, Ziua Internaţională a Rromilor, cu o paradă de căruţe cu coviltir, care a traversat centrul vechi al municipiului Deva, însoţită de un taraf, iar trecătorii au putut admira şi dansuri ţigăneşti.

Convoiul a plecat din faţa Prefecturii Hunedoara şi a traversat centrul vechi al municipiului, făcând un popas în faţa Primăriei Deva, unde participanţii au dansat şi au cântat. Caravana şi-a continuat apoi drumul până în faţa Casei de Cultură "Drăgan Muntean", rromii cântând tema muzicală a telenovelei "Inimă de ţigan", difuzată de postul Acasă, "Şatra în asfinţit".

"Vrem să arătăm oamenilor că avem o tradiţie frumoasă şi ştim să ne distrăm. Nu toţi suntem răi, aşa cum ne crede lumea. Şi vrem să le dovedim părţile noastre bune. Avem defecte, dar avem şi multe calităţi. Ne-am născut cu dansul în sânge", a afirmat una din membrele ansamblului "Asul de treflă", Rafaela Maria Şandor.

Devenii adunaţi în faţa Casei de Cultură au aplaudat reprezentaţia romilor, care au oferit un spectacol de dans ţigănesc.

Ziua Internaţională a Romilor a fost marcată, şi în judeţul Covasna, printr-o paradă tradiţională a reprezentanţilor acestei etnii pe străzile municipiului Sfântu Gheorghe, unde aproximativ 25 de persoane, îmbrăcate în port tradiţional, unii purtând în mâini drapeluri ale României sau ale UE, au traversat oraşul în căruţe. Parada a străbătut oraşul până la râul Olt, unde au fost depuse pe apă şase coroane de flori, în memoria victimelor Holocaustului, iar manifestările se vor încheia cu un spectacol cultural.

Romii au declarat că prin această manifestare au dorit să arate locuitorilor oraşului că există şi au adăugat că, de acum încolo, vor sărbători ziua de 8 aprilie în fiecare an. În Covasna, aproximativ 7.000 de persoane s-au declarat de etnie rromă la ultimul recensământ, dar numărul real acestei comunităţi este de circa 20.000.

Specialiştii susţin că din romii covăsneni circa 25-30% lucrează, ori ca zilieri, ori în agricultură sau în străinătate, restul trăiesc din ajutor social, iar principalul motiv pentru care nu îşi găsesc de lucru este acela că nu sunt calificaţi.

Rromii nu sunt specializaţi şi marea majoritate nu-şi mai păstrează nici meseriile tradiţionale, cum ar fi tichiningeria, nu-şi vorbesc limba, nu mai poartă veşmintele tradiţionale şi o mare parte nu-şi declară identitatea, ci se declară ori români, ori maghiari.

În ultima perioadă, romii din Covasna au găsit o sursă de venit mai mult în afara graniţelor, sunt comunităţi unde 10-15 la sută din romi lucrează în străinătate.