România şi Bulgaria, luate împreună, sunt statele UE cu cea mai scăzută productivitate în cazul culturilor de cereale, iar diferenţa se va adânci în următorii ani, astfel că recolta la hectar va fi în 2014 cu mult sub cantitatea obţinută, în medie, de celelalte ţări din blocul comunitar.
"Randamentul la hectarul de cereale din UE-25 (UE fără Bulgaria şi România) ar putea creşte de la 4,7 tone în 2006 la 5,1 tone în 2014. În 2014 producţia medie la hectar ar putea atinge 6,1 tone în UE-15 (statele care au aderat înainte de 2004), în timp ce în UE-10 (statele care au aderat în valul din 2004) va ajunge la 3,7 tone. În România şi Bulgaria producţia este în prezent de circa trei tone la hectar şi ar putea creşte uşor, la 3,1 tone la hectar, până în 2014", se arată într-un raport publicat de Direcţia pentru Agricultură a Comisiei Europene.
În ciuda restructurării care este în plin proces, mai ales în România, producţia ar putea rămâne sub potenţial, se mai spune în raport.
La nivel european, producţia de cereale va înregistra o creştere mai moderată decât era estimat anterior, cu un ritm mediu anual de 0,8% în perioada 2008-2014.
Cantitatea de cereale obţinută la nivelul UE este prognozată la 306 milioane de tone în 2014, în creştere cu 50 de milioane de tone faţă de 2007, în timp ce consumul intern va înregistra un avans de circa 20 de milioane de tone, datorită creşterii din sectorul biocomustibililor.
În prezent, această industrie reprezintă o nişă care consumă 1,9 milioane de tone de produse agricole, însă cererea va fi mai mare cu 16 milioane de tone până în 2014, iar eliminarea treptată a măsurii de intervenţie în cazul porumbului va genera condiţii favorabile pentru investiţiile din domeniu în Ungaria, Bulgaria şi România.
"Totuşi, investiţiile în activităţiile legate de biocumbustibili se materializează lent în aceste regiuni, comparativ cu planurile anunţate în ultimii ani", arată raportul.
Contribuţia României şi Bulgariei la producţia agricolă europeană a fost în 2007 cu mult sub potenţialul celor două state, din cauza recoltelor reduse drastic de secetă, situaţie care se va redresa însă, producţiile urmând să revină la normal în acest an şi apoi să avanseze treptat.
"Aderarea Bulgariei şi României, în 2007, a contribuit la creşterea producţiei de cereale din UE cu o cantitate care este mult sub potenţialul acestor două state, producţia din regiune fiind la un nivel scăzut, o excepţie faţă de un an normal. Producţia de cereale ar trebui să se normalizeze şi apoi să crească treptat în aceste două state, datorită condiţiilor favorabile de piaţă, accesului la piaţa unică europeană şi introducerii Politicii Agricole Comune", se mai spune în raport.
Aderarea celor două state au adus în UE un plus de terenuri cultivate (de exemplu, 7,5 milioane de hectare de cereale), care măresc potenţialul agricol al Uniunii şi care, odată cu redresarea producţiei, vor însemna o contribuţie importantă a celor două ţări la agricultra UE.
România şi Bulgaria vor fi obligate să lase nelucrate o parte din terenurile agricole, din 2014 (sistemul aplicat la nivelul UE "set-aside rate", la care s-a renunţat în anul agricol 2008-2009, pentru a echilibra piaţa, după recoltele reduse din anul precedent), ceea ce va determina o reducere a producţiei de cereale cu circa 1,5 milioane de tone.
În ceea ce priveşte preţurile produselor agricole, care au înregistrat creşteri semnificative în ultimul an, acestea se vor tempera în acest an agricol, ca urmare a eliminării obligativităţii de a nu lucra un anumit procent din terenuri, dar vor rămâne ridicate pe termen mediu.
În sectorul laptelui este aşteptat ca ponderea autoconsumului şi a vânzărilor directe să scadă în România şi Bulgaria, iar cantităţile livrate la procesare să crească. De asemenea, diferenţa de productivitate dintre UE-2 (România şi Bulgaria) şi celelate state membre se va reduce.
Venitul obţinut din agricultură în cele două state va evolua pozitiv, fiind estimată o creştere de 87,6% până în 2014, estimarea care poate varia în funcţie de inflaţie, PIB şi alţi indicatori macroeconomici.
Raportul, "Previziuni pentru pieţele şi veniturile agricole în UE în perioada 2007-2014", a fost realizat pe baza datelor disponibile la finele anului 2007.
Anul agricol 2007 a fost unul dintre cei mai slabi ai României de după 1990, din cauza secetei. România nu a fost însă singura ţară afectată de vremea nefavorabilă, întreaga producţie la nivel european fiind slabă anul trecut.