Rusia a câştigat confruntarea cu SUA de la Bucureşti, datorită Germaniei

În sălile Palatului Poporului, al lui Nicolae Ceauşescu, idealismul american s-a confruntat cu un Kremlin beligerant, căruia i s-a alăturat Germania, iar Statele Unite au pierdut această luptă, comentează Wall Street Journal, în ediţia electronică.
  Câştigătorul clar la Bucureşti a fost preşeditnele rus Vladimir Putin, care nici măcar nu s-a aflat în oraş, adaugă publicaţia citată. Cu prilejul ultimului său summit NATO, liderul american George W. Bush s-a dovedit incapabil de a convinge Germania să accepte acordarea Planului de Acţiuni pentru Aderare Ucrainei şi Georgiei.

În vara lui 2001, înaintea creării "doctrinei Bush" după atentatele de la 11 septembrie, liderul american s-a angajat să facă din răspândirea libertăţii în Europa o prioritate, integrând ulterior în alianţă şapte foşti sateliţi ai URSS, inclusiv România, iar ulterior a sprijinit revoluţiile paşnice din Ucraina şi Georgia.

Confruntările de la Bucureşti au avut ca miză dreptul foştilor vasali ai Rusiei de a-şi părăsi trecutul şi a se încadra pe o direcţie prooccidentală. Dacă Rusia nu are nici un interes în Kosovo, iar instalarea scuturilor antirachetă nu reprezintă nici un pericol pentru aceasta - ambele dosare criticate ferm de Moscova - scoaterea Georgiei şi a Ucrainei din sfera sa de influenţă este o miză uriaşă. Germania a înclinat balanţa în favoarea Kremlinului în această dispută.

"Pare o capitulare în faţa Rusiei", a declarat Oleh Rybaciuk fost vicepremier al Ucrainei. Oficialii georgieni se tem că Rusia ar putea stimula tensiunile în regiunile separatiste, scenariu cât se poate de plauzibil în opinia analiştilor.

Decizia privind Ucraina şi Georgia va fi însă revizuită anul acesta, iar spre sporirea credibilităţii NATO, cu cât mai curând, cu atât mai bine.