Meleşcanu: România doreşte să-şi asume responsabilitatea privind zona Qalat din Afganistan

Ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, a declarat, vineri, că România doreşte să-şi asume obligaţia de a avea responsabilitatea în zona Qalat din Afganistan, ceea ce presupune transformarea batalionului de manevră într-un task force şi de suplimentarea lui cu o companie.
  Meleşcanu a explicat ce implică decizia luată la summit în privinţa Afganistanului, arătând că, din punctul de vedere al României, aceasta nu înseamnă o creştere spectaculoasă a numărului de militari pe care ţara noastră îi va trimite în zonă, ci o "dezvoltare foarte spectaculoasă a conceptului care era concentrat până acum în exclusivitate pe asigurarea securităţii".

"Dorim ca, prin redislocarea unor forţe, România să-şi asume practic obligaţia de responsabilitate singură în provincia Zabul, în zona Qalat şi prin împrejurimi. E vorba de trasformarea batalionului de manevră şi prin suplimentarea lui cu o companie, într-un task force care să răspundă de securitate", a explicat Meleşcanu.

El a arătat că s-a decis şi crearea unei structuri OMLT care să se ocupe de recrutarea, antrenarea şi consilierea forţelor armate afgane la nivelul grarnizoanei Qalat. "Este vorba de lucruri care nu sunt spectaculoase prin creşterea numărului de militari, ci prin diversificarea activităţii lor şi prin asumarea de către România a unor responsabilităţi în provincia Zabul", a mai spus ministrul Apărării.

Întrebat dacă militarii români se simt în nesiguranţă în cazul retragerii americanilor, Meleşcanu a apreciat că într-adevăr prezenţa militarilor americani alături de militarii români le conferea mai multă încredere. Meleşcanu a precizat că a discutat, inclusiv cu preşedintele SUA George W. Bush, despre posibilitatea ca militarii americani să mai rămână o perioadă pentru a permite militarilor români să aibă încredere în forţele lor.

"Oricum, am discutat ca în cazul în care se va decide retragerea acestei companii, să ne lase pe loc toată logistica companiei, ceea ce va fi de mare ajutor. Suntem conştienţi că nu este un lucru simplu să înlocuieşti o companie americană, nici din punctul de vedere al încrederii, nici al dotării. Dar cred că o putem face şi putem avea sprijinul americanilor", a adăugat Meleşcanu.

Membrii NATO au adoptat, joi, la Bucureşti, o declaraţie comună referitoare la Afganistan, în care îşi asumă sporirea angajamentelor militare şi a eforturilor civile pentru asigurarea securităţii şi, respectiv, pentru reconstrucţia instituţională în acest stat.

Semnatarii se angajează, de asemenea, să furnizeze echipe de pregătire şi echipament pentru ca, până în 2010 să se ajungă la o armată afgană de 80.000 de militari. Ei îşi propun să lucreze pentru transferul progresiv al responsabilităţii privind securitatea către forţele afgane, sprijinite de ISAF, când condiţiile vor fi îndeplinite.

În timp ce, în mod public, NATO cere aliaţilor să suplimenteze numărul militarilor pe frontul din Afganistan, dincolo de uşile închise ale summitului de la Bucureşti, Alianţa a pregătit o strategie secretă de retragere, măsură srijinită de Germania, relatează Der Spiegel în ediţia electronică.

Dacă până în prezent nimic din ceea ce s-a discutat cu uşile înschise, la summitul NATO de la Bucureşti, nu a scăpat presei, se pare că un document privind strategia de retargare a trupelor aliate din Afganistan a rămas un mister pentru jurnalişti, susţine Der Spiegel.

Conform sursei citate, se pare că a fost efectuată o schemă privind etapele retragerii celor 47.000 de militari NATO aflaţi în prezent în Afganistan. Potrivit unor diplomaţi, au fost evidenţiate anumite repere, deşi o retragere nu va avea loc în viitorul apropiat.