Fostul şef de stat Ion Iliescu a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că numai cei care şi-au făcut iluzii faţă de summit-ul NATO de la Bucureşti pot să considere că acesta a reprezentat un eşec, el arătând că pentru cei care au gândit realist summit-ul nu a prezentat niciun fel de surpriză.
"Era clar că şi în ce priveşte Ucraina, şi în ce priveşte Georgia, nu era realist ca să se pună problema altfel decât s-a pus. Cu Macedonia era o chestie delicată şi era de aşteptat să se producă aşa ceva, dacă nu exista o înţelegere bilaterală. Oricum, opţiunea şi decizia luate, chiar şi cu aceste probleme, este constructivă şi poate fi utilă în viitor", a arătat Iliescu.
Fostul preşedinte a ţinut să sublinieze, pe de altă parte, "latura pozitivă şi constructivă" a momentului reprezentat de summit-ul NATO de la Bucureşti, el precizând că nu trebuie să se exagereze în ceea ce priveşte aşteptările de la acest summit.
"Nu trebuie să exagerăm. Exagerările nu au fost pe măsura realităţii în ce priveşte aşteptările de la acest summit. A fost un eveniment obişnuit, normal. Nu la fiecare summit se pune problema lărgirii", a adăugat Iliescu.
El a arătat că şi în cazul celorlalte "probleme delicate", respectiv ale securităţii, ale scutului antirachetă sau ale Afganistanului, erau de aşteptat toate deciziile care au fost adoptate.
"În mare, a fost un eveniment important şi Bucureştiul a căpătat mai multă vizibilitate. A fost un lucru pozitiv pe care ar fi trebuit să îl folosim mai din plin. Eu cred că nu l-am folosit suficient din cauza unor slăbiciuni ale noastre şi ale insittuţiilor noastre şi ale reprezentanţilor instituţionali", a conchis Iliescu.
Summit-ul NATO a început în seara zilei de 2 aprilie, cu o cină în format restrâns, la care au participat şefii delegaţiilor statelor membre NATO, oferită la Palatul Cotroceni de preşedintele Traian Băsescu. Lucrările propriu-zise au început în dimineaţa zilei de 3 aprilie, când au fost programate Consiliul Nord-Atlantic şi Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic. În după-amiaza zilei de 3 aprilie s-a desfăşurat Reuniunea în format ISAF. Ultima zi, 4 aprilie, a fost dedicată Comisiei NATO - Ucraina şi Consiliului NATO - Rusia.
La summit au participat aproximativ 3.000 de delegaţi, dintre care peste 50 de şefi de stat şi de premieri şi 87 de oficiali cu rang de ministru. Printre oficialii prezenţi la Bucureşti s-au aflat preşedintele SUA, George W. Bush, preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, preşedintele Afganistanului, Hamid Karzai, cancelarul german, Angela Merkel, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, preşedintele Ucrainei, Victor Iuşcenko.
NATO a decis, joi, invitarea Croaţiei şi Albaniei să adere la Alianţă, dar nu şi a Macedoniei, din cauza opoziţiei Greciei faţă de numele acestei ţări.
NATO a amânat acordarea MAP (Membership Action Plan) pentru Ucraina şi Georgia, dar a salutat reformele din Ucraina şi Georgia şi a anunţat că sprijină solicitarea lor de a primi MAP. O evaluare a situaţiei pentru acordarea MAP va fi făcută în luna decembrie.
Pe de altă parte, NATO a propus Rusiei o coordonare a sistemelor de apărare antirachetă rus, american şi cel cu care Alianţa intenţionează să se doteze, se arată în declaraţia finală a summit-ului de la Bucureşti. Declaraţia finală a summit-ului salută "contribuţia" viitorului scut american antirachetă din Europa Centrală la "apărarea aliaţilor" europeni.
( 5 apr 2008, 02:42:53