Geoană: Prin găzduirea summit-ului, România şi-a consolidat poziţia internaţională

Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că România şi-a consolidat poziţia internaţională prin găzduirea summit-ului NATO, a cărui organizare la Bucureşti echivalează, pentru România, cu maturizarea statutului de membru al comunităţii euro-atlantice.
  "Găzduirea, de către ţara noastră, a unui eveniment de asemenea anvergură şi importanţă reprezintă consolidarea profilului şi poziţiei României în arena internaţională. De asemenea, acest summit marchează consacrarea unor eforturi susţinute ale guvernelor României de după 1989 şi chiar maturizarea statutului nostru de membru al comunităţii euro-atlantice", a declarat Geoană.

Liderul PSD a ţinut să salute invitaţia adresată Albaniei şi Croaţiei de a adera la Alianţa Nord-Atlantică şi şi-a exprimat speranţa în soluţionarea cât mai rapidă, în beneficiul bilateral şi al Alianţei, a diferendului dintre Grecia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. "În mod similar, este îmbucurătoare precizarea fără echivoc a NATO privind respectarea şanselor de aderare ale Ucrainei şi Georgiei, ca posibilă contribuţie la securitatea lor naţională şi a Alianţei deopotrivă", a apreciat Geoană, care a arătat că Afganistanul constituie problema cea mai stringentă şi una din cele mai importante pentru securitatea internaţională.

Liderul PSD a mai arătat că decizia suplimentării efectivelor militare româneşti din Afganistan se cuvine să fie adoptată în cadrul CSAT, pe baza consultării tuturor instituţiilor statului cu competenţe în materie şi a partidelor politice reprezentative, precum şi acomodată cu poziţia aliaţilor din cadrul NATO.

"În acelaşi sens, consider că realităţile internaţionale în continuă schimbare reclamă, în scopul înţelegerii lor corecte şi al abordării lor eficiente, reformularea graduală a Strategiei de securitate naţională şi a Strategiei de securitate energetică", a mai spus Geoană.

Liderul social-democrat a catalogat drept "salutar" spiritul de cooperare intensivă în care reuniunea Consiliului NATO-Rusia s-a desfăşurat în continuarea summit-ului Alianţei.

"Imperativul consolidării securităţii regionale şi internaţionale impune reconfigurarea adaptativă a relaţiei noastre, în particular, şi a NATO, în general, cu Rusia, pe baze de transparenţă, şi construirea încrederii reciproce, de echitate, de respect şi corectitudine, ca o condiţie esenţială a unei interacţiuni cu beneficii bilaterale şi globale durabile. Acordul de cooperare dintre Alianţă şi Rusia privind Afganistanul reprezintă o dovadă salutară a voinţei politice a ambelor părţi de a angaja relaţia lor bilaterală în parametri de parteneriat şi cooperare", a mai spus Geoană.

Summit-ul NATO a început în seara zilei de 2 aprilie, cu o cină în format restrâns, la care au participat şefii delegaţiilor statelor membre NATO, oferită la Palatul Cotroceni de preşedintele Traian Băsescu. Lucrările propriu-zise au început în dimineaţa zilei de 3 aprilie, când au fost programate Consiliul Nord-Atlantic şi Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic. În după-amiaza zilei de 3 aprilie s-a desfăşurat Reuniunea în format ISAF. Ultima zi, 4 aprilie, a fost dedicată Comisiei NATO - Ucraina şi Consiliului NATO - Rusia.

La summit au participat aproximativ 3.000 de delegaţi, dintre care peste 50 de şefi de stat şi de premieri şi 87 de oficiali cu rang de ministru. Printre oficialii prezenţi la Bucureşti s-au aflat preşedintele SUA, George W. Bush, preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, preşedintele Afganistanului, Hamid Karzai, cancelarul german, Angela Merkel, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, preşedintele Ucrainei, Victor Iuşcenko.

NATO a decis, joi, invitarea Croaţiei şi Albaniei să adere la Alianţă, dar nu şi a Macedoniei, din cauza opoziţiei Greciei faţă de numele acestei ţări.

NATO a amânat acordarea MAP (Membership Action Plan) pentru Ucraina şi Georgia, dar a salutat reformele din Ucraina şi Georgia şi a anunţat că sprijină solicitarea lor de a primi MAP. O evaluare a situaţiei pentru acordarea MAP va fi făcută în luna decembrie.

Pe de altă parte, NATO a propus Rusiei o coordonare a sistemelor de apărare antirachetă rus, american şi cel cu care Alianţa intenţionează să se doteze, se arată în declaraţia finală a summit-ului de la Bucureşti. Declaraţia finală a summit-ului salută "contribuţia" viitorului scut american antirachetă din Europa Centrală la "apărarea aliaţilor" europeni.

De asemenea, membrii NATO au adoptat o declaraţie comună referitoare la Afganistan, în care îşi asumă sporirea angajamentelor militare şi a eforturilor civile pentru asigurarea securităţii şi, respectiv, pentru reconstrucţia instituţională în acest stat. Semnatarii se angajează să furnizeze echipe de pregătire şi echipament pentru ca, până în 2010 să se ajungă la o armată afgană de 80.000 de militari. Ei îşi propun să lucreze pentru transferul progresiv al responsabilităţii privind securitatea către forţele afgane, sprijinite de ISAF, când condiţiile vor fi îndeplinite.