Bulgaria recunoaşte în premieră uciderea unor transfugi în perioada comunistă

Bulgaria a recunoscut vineri, pentru prima dată, că a ucis persoane care încercau să părăsească ilegal spaţiul delimitat de Cortina de Fier în perioada comunistă, relatează AFP.
  "Am stabilit că cel puţin doi est-germani au fost ucişi în timp ce încercau să fugă prin Bulgaria în 1974 şi 1988", a declarat un purtător de cuvânt al comitetului oficial care se ocupă de examinarea arhivelor comuniste, Ekaterina Bonceva, precizând că nu este vorba decât de primele rezultate.

Istoricii apreciază că după căderea Cortinei de Fier în 1989, mai multe zeci, chiar 100, de cetăţeni ai Blocului de Est au fost ucişi de grănicerii bulgari în timp ce încercau să treacă în Turcia sau Grecia. Sofia nu a recunoscut până în prezent nici un caz.

Căutările de dovezi au fost relansate în martie, după ce un cercetător de la Universitatea Oldenburg din Germania, Stefan Appelius, a afirmat că a strâns probe, sprijinite de indentităţi, că au fost ucise cel puţin 18 persoane din cele 845 care au încercat să fugă pe la frontiera bulgară.

Într-un interviu acordat cotidianului New York Times, Appelius estimează că circa 4.500 de persoane au încercat să părăsească ilegal Blocul comunist prin Bulgaria şi că circa 100 dintre ele au fost ucise.

Potrivit comitetului oficial, grănicerii bulgari primeau câte 20 de zile de concediu suplimentare şi un ceas pentru interceptarea fiecărui transfug.

Bonceva a precizat că arhivele dovedesc că serviciile bulgare întreţineau legături strânse cu STASI, poliţia secretă est-germană, şi că germanii din est interceptaţi erau trimişi în ţara lor.

Comitetul nu a stabilit până în prezent că, aşa cum a precizat Appelius, primele erau virate de autorităţile de la Berlin-Est grănicerilor bulgari care interceptau germani din RDG.

Considerată drept unul dintre cei mai loiali sateliţi ai Moscovei, Bulgaria a fost citată în cazul asasinării cu o umbrelă otrăvită a disidentului Gheorghi Markov la Londra, în 1978, şi în tentativa de asasinare a Papei Ioan Paul al II-lea în 1981.