România este mai nepregătită decât vecinii în faţa volatilităţii externe, spun agenţiile de rating

România este mai puţin pregătită decât alte state din regiune să facă faţă volatilităţii pieţelor internaţionale, având în vedere deficitul fiscal înalt şi structurile economice slabe, precum rigiditatea de pe piaţa muncii, consideră analiştii agenţiilor de rating.
  "În anumite privinţe, România este mai puţin bine plasată pentru a face faţă volatilităţii decât majoritatea ţărilor din regiune, având în vedere deficitul fiscal, care reduce spaţiul de manevră, în cazul în care creşterea economică încetineşte, şi structurile economice slabe, de exemplu, rigiditatea pieţei muncii", a declarat, agenţiei MEDIAFAX, Andrew Coulquhoun, director în cadrul Fitch Ratings.

Analistul Fitch a arătat că deja s-a resimţit un impact al turbulenţelor pieţelor financiare internaţionale asupra leului, a cărui evoluţie a devenit mult mai corelată cu pieţele globale. El crede că în cazul deteriorării mai accentuate a condiţiilor de pe pieţele internaţionale volatilitatea leului ar putea continua să crească, ceea ce va avea consecinţe negative asupra stabilităţii macroeconomice a României.

Analistul Standard&Poor's (S&P) Marko Mrsnik consideră că situaţia macroeconomică din România este percepută cu cele mai mari vulnerabilităţi din regiune. Dezechilibrele externe, aflate la un nivel înalt, alături de presiunile inflaţioniste, stimulate de politici fiscale şi de venituri expansioniste, semnalează riscuri de supraîncălzire a economiei şi creşterea dependenţei de finanţări externe.

"Înăsprirea condiţiilor de creditare pe pieţele internaţionale ar putea duce la o moderare a avansului creditului şi, în consecinţă, ar contribui la limitarea cererii interne, în special dacă este acompaniată de politici fiscale şi de venituri potrivite", a spus Mrsnik.

Pe termen lung, există riscul ca volatilitatea pieţelor internaţionale să afecteze perspectivele economiei reale europene, inclusiv ale celei româneşti, prin intermediul a două canale, a arătat Colquhoun.

Astfel, în primul rând, acţionarii străini ai băncilor româneşti s-ar putea confrunta cu condiţii mai restrictive de finanţare, ceea ce se va reflecta asupra expansiunii creditului în subsidiarele din România. Încetinirea creşterii creditării poate avea însă şi un aspect pozitiv, din punctul de vedere al ratingului de ţară, notează analistul Fitch.

"Bineînţeles că există şi riscul opririi creditării, însă în prezent nu cred că aceasta reprezintă un pericol real", a spus Colquhoun.

În al doilea rând, încetinirea creşterii economice în statele Uniunii Europene ar putea afecta cererea pentru exporturile româneşti, a adăugat analistul Fitch.

Resimiţirea efectelor crizei internaţionale prin intermediul fluxurilor financiare este un aspect subliniat şi de Kenneth Orchard, analist al Moody's Investors Service.

"Băncile internaţionale sunt constrânse de probleme de lichiditate şi astfel au adversitate la risc. În ultimii ani au existat fluxuri financiare semnificative către România şi este posibil ca acestea să se reducă. Pe măsură ce lichiditatea se diminunează în România, băncile locale vor fi obligate să încetinească avansul creditării, fiind afectate astfel consumul şi investiţiile", a arătat Orchard.

El a mai adăugat că marile proiecte comerciale şi imobiliare ar putea fi sistate, în cazul în care nu vor fi disponibile fondurile necesare.

Analistul S&P arată că România a experimentat deja, parţial, consecinţele actualei crize financiare, prin reevaluarea perspectivelor de rating şi prin schimbarea sentimentului investitorilor, reflectată de deprecierea leului, începând cu mijlocul anului 2007.

"În acest context, este importantă monitorizarea expunerii sectoarelor corporate şi de retail la riscul valutar, întrucât dezechilibrele macroeconomice ar putea pune presiune pe capacitatea acestora de a-şi onora angajamentele", a mai spus Mrsnik.

Recent, Mihai Tănăsescu, consilier la Fondul Monetar Internaţional (FMI) din partea României şi fost ministru al Finanţelor, a declarat, într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX, că şocurile externe se resimt mai puternic în România decât în alte state din regiune, neîncrederea în piaţa internă fiind accentuată de o serie de factori, precum lipsa predictibilităţii politicilor economice şi a unor măsuri concrete pentru reducerea deficitelor.

El a arătat că, până în prezent, impactul crizei financiare internaţionale s-a resimiţit, direct, în domenii în care fluxurile externe de capital au o pondere foarte mare precum piaţa de capital sau cea valutară, dar şi indirect, în sensul accelerării inflaţiei şi diminuării creşterii economice.