David: Vreau finalizarea proiectului de reformă a structurilor de ordine publică

Ministrul Internelor şi Reformei Administrative, Cristian David, declară, într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX, că îşi doreşte ca, în mandatul său, să fie finalizat proiectul de reformă a structurilor de ordine publică şi ca paşapoartele biometrice să fie introduse cel târziu în 2009.

  De asemenea, David se referă la măsurile pe care le implică aderarea la spaţiul Schengen, printre care includerea Poliţiei de Frontieră în Poliţia naţională.

Ministrul Internelor şi Reformei Administrative menţionează şi conflictele dintre grupările interlope, în oraşe precum Craiova, sau eliminarea cazurilor de corupţie, un exemplu recent fiind ancheta de la Serviciul Furturi Auto, din Capitală.

Prezentăm integral interviul acordat agenţiei MEDIAFAX de către ministrul Cristian David:

Reporter: Domnule ministru, România aspiră la statutul de stat Schengen, în acest sens fiind demarate de mai mult timp procedurile specifice. Care este stadiul actual al acestora şi ce consideraţi că mai este de făcut?

Cristian David (C.D.): Anul trecut, aşa cum se ştie, am solicitat specialiştilor din minister întocmirea planului multianual de reorganizare a structurilor de ordine şi siguranţă publică, plan care va trebui să ofere soluţiile pentru două problematici: pe de o parte eliminarea suprapunerilor între structurile ministerului, iar pe de alta să acopere deficitul de personal din anumite zone ale ţării. Este necesar de asemenea să gândim o strategie de absorbţie treptată a personalului Poliţiei de Frontieră în Poliţia naţională până la momentul aderării la spaţiul Schengen. De altfel, una dintre variantele de lucru priveşte posibilitatea includerii Poliţiei de Frontieră în structura Poliţiei naţionale, fără a fi în mod evident afectate performanţele şi misiunile caracteristice acestei structuri. În acest moment, am comunicat de la bun început faptul că suntem în aşteptarea finalizării acestui program de reorganizare, care să cuprindă cele două structuri, acesta urmând să fie operaţionalizat începând cu a doua jumătate a acestui an. Ceea ce vreau să subliniez este că nu se pune problema încetării raporturilor de muncă, a unei eventuale disponibilizări a poliţiştilor de frontieră, aceştia nu vor fi scoşi în afara sistemului, ci se vor integra în structurile de ordine şi siguranţă publică ale Ministerului, evident, în principal în cele ale Poliţiei naţionale.

Rep.: S-a discutat mult în acest context despre paşapoartele biometrice. Ce sunt ele şi când preconizaţi introducerea acestora?

C.D.: Paşapoartele biometrice conţin mai multe date de identificare ale unei persoane faţă de paşapoartele obişnuite, în sensul datelor privind identificarea persoanelor, şi vor avea elemente biometrice care sunt, evident, singulare şi unice pentru identificarea fiecărei persoane. Paşaportul biometric creează premisa unui instrument de identificare securizat, care să nu mai poată fi în nici un fel falsificat şi utilizat în alte scopuri decât cele pentru care acesta a fost eliberat.

Momentul în care vom avea paşapoartele biometrice mi-aş dori să fie cel mai târziu la începutul anului viitor, dat fiind că procedurile de licitaţie sunt aproape de finalizare, ele nu se află din păcate în coordonarea Ministerului de Interne, ele se fac de către Regia Protocolului de Stat, noi nu suntem decât beneficiari şi nu pot să fac altceva decât să-mi exprim încrederea că aceste proceduri se vor finaliza cât mai curând cu putinţă.

Rep.: Aţi declarat la bilanţul Poliţiei de Frontieră că această structură şi Poliţia naţională se vor uni. Ce a determinat această iniţiativă şi care vor fi consecinţele?

C.D.: Această iniţiativă a fost determinată de faptul că, la momentul aderării la spaţiul Schengen vom fi în situaţia desfiinţării frontierei cu Ungaria şi Bulgaria, fapt ce va presupune pentru Poliţia de Frontieră actuală o reorganizare astfel încât efectivele şi structurile care astăzi acţionează pe respectiva zonă de frontieră să fie reproiectate în interiorul structurii. În acelaşi timp, este tot mai evidentă suprapunerea problematicilor în cadrul Poliţiei de Frontieră şi Poliţiei naţionale, cu privire la combaterea traficului de fiinţe umane, traficului de droguri şi în ceea ce priveşte atribuţiile de combatere a migraţiei ilegale. Încet, încet, cele două structuri, din punct de vedere al obiectivelor operaţionale, încep să atingă un punct de convergenţă ceea ce, practic, solicită unificarea logică a acestora pentru a evita o suprapunere de atribuţii ale lor, conducând, evident, şi la o mai scăzută eficienţă a gradului de operaţionalitate.

Rep.: Când credeţi că structura va deveni operaţională?

C.D.: Spuneam de la bun început că acest proces este unul de integrare treptată şi trebuie să fie finalizat până la momentul aderării noastre la spaţiul Schengen.

Rep.: Una din provocările mandatului dumneavoastră a fost violenţa stradală. Care este în prezent situaţia violenţei stradale şi care ar fi măsurile pe care le-aţi luat pentru reducerea acestui fenomen? La bilanţul IGPR aţi cerut măsuri ferme pentru reducerea fenomenului. Care sunt rezultatele şi mă refer în special la Craiova, Neamţ şi Bacău, zone considerate critice din acest punct de vedere?

C.D.: Aşa este. Acesta a fost unul dintre subiectele pe care am pus foarte mare accent în cadrul şedinţei de lucru pe care am avut-o cu şefii Inspectoratelor Judeţene de Poliţie şi ai Poliţiilor municipale. Evenimentele de acest gen, din acest început de an, au demonstrat, în unele localităţi, din păcate, o insuficientă implicare la nivelul Poliţiei, pe care nu am putut-o accepta şi nici nu o voi tolera. Vedeţi doar cazul Craiova. Am transmis un mesaj foarte clar în acest sens, care responsabilizează direct fiecare inspector şef pentru modul în care înţelege să gestioneze problema a violenţei stradale.Vreau însă să subliniez şi aspectul pozitiv al implicării preventive, acolo unde acţiunea poliţiei, de natură preventivă, a împiedicat escaladarea unor evoluţii conflictuale care ar fi putut pune în pericol şi afecta siguranţa cetăţenilor. Acest gen de abordare pe baza informaţiilor preliminare trebuie să stea la baza unei intervenţii prompte, eficiente şi operative a poliţiei şi sunt convins că aceştia au toate instrumentele necesare pentru a valorifica informaţiile pe care le au, punând accent pe intervenţia preventivă şi mai puţin pe latura de intevenţie.

Rep.: Există nişte rezultate preliminare ale anchetei pe care aţi cerut-o la Craiova?

C.D.: Ceea ce urmează să fie finalizat în cadrul anchetei de la Craiova, cred că deja se ştie, se cunoaşte. Acolo există de multă vreme un focar de conflict între mai multe grupuri interlope care-şi dispută supremaţia pentru dominarea unor activităţi infracţionale, în special la cele de stradă, şi de aceea am cerut în mod imperativ intervenţia foarte fermă, hotărâtă şi energică a Poliţiei şi constat că de la momentul înlocuirii conducerii judeţene a Poliţiei, numărul acestor incidente a scăzut considerabil. Practic nu am mai întâlnit astfel de incidente în ultima perioadă.

Rep.: Domnule ministru, care sunt concluziile preliminare ale controlului pe care dumneavoastră l-aţi dispus la Furturi auto?

C.D.: Chiar dacă raportul nu este finalizat, din verificările de până acum sunt semnale că au mai existat astfel de situaţii, nu neapărat la sectorul doi, când anumite lucrări au fost finalizate ca urmare a retragerii plângerilor persoanelor vătămate, maşinile acestora găsindu-se în circumstanţe care pot ridica suspiciuni. Ar fi bine ca în toate aceste cazuri acele autoturisme să fi fost găsite de proprietari, dar atunci când un autoturism este furat dintr-un sector şi este găsit întâmplător în altul e greu de crezut că nu este o legătură între aceste două situaţii. Din păcate, ceea ce pentru mine a fost inacceptabil şi pentru care am dispus de altfel un control sever, este legătura de complicitate între poliţie şi infractor. Nu cred că există ceva mai reprobabil şi mai condamnabil decât ca un poliţist aflat în slujba legii să aibă o complicitate cu infractorii şi victimele, cetăţenii, să sufere de pe urma acestei complicităţi. Vreau ca acest control să reprezinte în acelaşi timp un semnal de avertizare pentru toţi poliţiştii care au cea mai mică urmă de intenţie în a pactiza sau a avea relaţii de conjuctură şi complicitate cu infractorii, pentru astfel de situaţii să fie eliminate. Altfel, toţi aceia despre care voi avea informaţii vor suporta cele mai drastice şi severe consecinţe, pentru că nu este doar nelegală, ci este şi profund imorală această atitudine a poliţiştilor.

Rep.: La un moment dat aţi lansat ideea ca poliţişti români, în colaborare cu cei bulgari, să fie prezenţi pe litoralul bulgăresc. Se va întâmpla acest lucru?

C.D.: Aşa este. La întâlnirea bilaterală pe care am avut-o cu omologul meu bulgar, acesta a solicitat - iniţiativa de altfel aparţine părţii bulgare - un sprijin poliţiştilor români pe durata sezonului estival în Bulgaria. Noi analizăm această propunere, dar ceea ce vă pot spune până în prezent este că nu am elemente convingătoare care să susţină nevoia de a trimite poliţişti români în Bulgaria. Eu cred că sarcina de a asigura ordinea şi siguranţa publică în Bulgaria revine în mod exclusiv autorităţilor bulgare, aşa cum şi nouă, pe durata sezonului estival, în Constanţa, în Mamaia, pe întregul litoral ne revine în mod direct, exclusiv şi nemijlocit această responsabilitate, fără a apela la structuri poliţieneşti ale altor state.

Rep.: Domnule ministru, aţi vizitat, în calitate oficială, Statele Unite ale Americii. Una dintre problemele care a suscitat interesul opiniei publice a fost cea a vizelor pentru românii care vor să călătorească sau să muncească în Statele Unite. Aţi discutat această problemă cu americanii? Şi dacă da, care sunt rezultatele?

C.D.: Am discutat cu oficialii americani cu privire la calendarul pentru includerea României în programul Visa Waiver, care sunt condiţiile pe care autorităţile americane le solicită pentru includerea României în program. Vreau însă să pun în evidenţă şi un alt aspect. În afara negocierilor bilaterale am avut o discuţie şi cu comisarul european Franco Frattini, în cadrul Consiliului European Justiţie şi Afaceri Interne, unde s-a concluzionat că este mai eficientă o abordare unitară la nivelul Uniunii Europene în negocierile cu Statele Unite şi de aceea am ales pentru moment să dăm prioritate şi întâietate acestor negocieri UE-SUA, urmând ca, la comunicarea rezultatului acestor negocieri, să formulăm pe mai departe care ar fi strategia de urmat în relaţiile bilaterale România-SUA pentru includerea în programul Visa Waiver. Ceea ce am solicitat autorităţilor americane este un proces care să includă şi autorităţile române în aşa fel încât să putem contribui şi noi pe componenta de afaceri interne la realizarea obiectivului de ridicare a vizelor care, practic, va consfinţi aproape în totalitate dreptul la liberă circulaţie al românilor nu doar în spaţiul european, ci şi pe continentul nord-american.

Rep.: Aţi lansat, recent, în discursul dumneavoastră de la Academia de Poliţie, ideea înfiinţării unui colegiu, o structură similară celei existente în domeniul apărării şi în domeniul informaţiilor. Despre ce este vorba?

C.D.: Este vorba despre înfiinţarea unui colegiu naţional de afaceri interne care să acopere problematica Schengen, contribuţia României la spaţiul european de justiţie, libertate şi securitate, care nu se limitează doar la cooperarea poliţienească, fiind un element de noutate, un domeniu mai nou la care trebuie să ne adaptăm. Consider absolut necesară o formă de pregătire superioară pentru cadrele de conducere ale ministerului, care, urmând aceste cursuri, vor avea mai multe informaţii, elemente şi o deschidere pentru viitoarele decizii mult mai bine întemeiate şi argumentate, fundamentate pe caracteristicile spaţiului european.

Rep.: Tot atunci aţi lansat ideea înfiinţării unei noi facultăţi. Despre ce este vorba?

C.D.: Este vorba despre un proiect pilot care vizează facultatea de ordine publică, nu ştiu dacă facultate sau curs este formula cea mai potrivită. Rămâne ca actuala conducere a Academiei să analizeze acest proiect, însă consider necesar, în perspectiva înfiinţării poliţiei locale, să avem capacitatea de a pregăti pe componenta de ordine publică, la nivelul Academiei, cadre de conducere. Componenta de ordine publică nu trebuie înţeleasă doar în sensul dirijării circulaţiei, ci şi în sensul asigurării ordinii şi siguranţei publice care astăzi, cel puţin în mediul urban, îmbracă o problematică variată, care solicită o pregătire de specialitate a cadrelor ministerului şi care, repet, nu trebuie înţeleasă prin simpla aplicare a amenzilor, ci printr-o interacţiune permanentă şi continuă a structurilor de ordine publică cu cetăţenii, cu comunitatea, fiind deci necesară această formulă de pregătire specializată.

Rep.: Ministerul pe care-l conduceţi are un examen important de trecut prin implicarea în măsurile de protecţie pentru Summit-ul NATO. Sunt motive de îngrijorare sau sunt zone în care ar trebui să existe mai multă implicare din partea, să spunem, a şefilor din poliţie?

C.D.: Nu sunt motive de îngrijorare în privinţa organizării Summit-ului, singurele semne vin cu privire la gradul de confort pe care bucureştenii îl vor avea afectat în ceea ce priveşte traficul în zilele respective. Cunoaştem cu toţii că infrastructura rutieră existentă şi aşa face cu dificultate faţă traficului cotidian, orice restricţionare suplimentară de circulaţie creează premisa unor aglomerări sau blocaje auto şi din păcate în mod direct aceasta va fi principala consecinţă pentru bucureştenii care vor dori să circule în zilele respective, adică un trafic intens şi aglomerat care le va crea un disconfort. Evident că recomandarea noastră şi a celorlalţi organizatori către conducătorii auto este să evite, pe cât posibil, circulaţia în zonele pe care se efectuează traseele oficiale, iar cei care nu pot evita aceste trasee e bine să-şi ia măsuri de siguranţă, în sensul de a pleca din timp şi de a avea în vedere posibilele întârzieri în trafic, dar să folosească şi mijloacele de transport în comun, în special metroul, care va avea un program adaptat acelor zile. Vreau totuşi să subliniez că măsurile de securitate absolut obligatorii pentru acest gen de eveniment au fost dispuse astfel încât să nu afecteze activitatea cotidiană a bucureştenilor. Aşa după cum se ştie, o bună parte a instituţiilor publice nu vor lucra în acele zile tocmai pentru a da posibilitatea bucureştenilor să evite deplasările şi pe această cale să creeze o suprasolicitare a traficului în acele zile.

Rep.: Care ar fi problema acută pe care dumneavoastră aţi dori să o rezolvaţi până la încheierea mandatului?

C.D.: Eu mi-aş dori ca până la încheierea mandatului, proiectul de reformă instituţională a structurilor de ordine şi siguranţă publică să fie finalizat.