Vineri seara evreii încep sărbătoarea de Purim

Sărbătoarea de Purim, cea mai veselă sărbătoare iudaică, începe pentru evreii suceveni vineri seară. În acestă zi se obişnuieşte ca oamenii să se mascheze, să organizeze carnavaluri, să pună în scenă piese şi toată lumea să sărbătorească şi să mănânce dulciuri. Între cunoştinţe, vecini şi prieteni se fac schimburi de mâncare (porţii), se dă de pomană şi se organizează mese festive. Se consumă mai ales produse de patiserie, iar dintre prăjiturile specifice se fac ozne Haman ("urechile lui Haman") şi humăntaşen ("buzunarele lui Haman") - prăjituri triunghiulare umplute cu curmale, prune uscate sau dulceaţă de trandafir şi mac. Rudele dau copiilor Purim ghelt - bani de Purim. La Comunitatea Evreilor din Suceava, membrii obştii ascultă povestea Purimului, înregistrată în Cartea Esterei. Estera este o tânără evreică din Persia, iar personajul negativ este unul din sfetnicii regelui Persiei, Haman, care este antisemit. Haman a pus la cale un complot pentru a-i extermina pe toţi evreii din regat. În timpul lecturii Cărţii Esterei, de câte ori se rosteşte numele lui Haman ascultătorii bat din picioare şi agită o hârâitoare (graghers, în idiş), într-un vacarm vesel. Practica vine de la porunca de "a şterge amintirea lui Amalec", considerat strămoşul lui Haman. După lectură se cântă "Baruh Mordehai" - Binecuvântat fie Mordehai, şi "Arur Haman" - Blestemat fie Haman. Rabinii spun că este un lucru lăudabil să te îmbeţi de Purim în aşa hal încât să nu mai faci deosebire între cele două expresii.

Înţelesul cuvântului "Purim" este "sorţi", care se referă la loteria folosită de Haman pentru a alege o dată pentru a-i extermina pe evrei.