Nouă foste state comuniste membre NATO şi Canada au cerut celorlalte ţări din cadrul Alianţei să depăşească diviziunile dintre ele şi să deschide porţile NATO Ucrainei şi Georgiei, la summitul pevăzut pentru 2-4 aprilie, la Bucureşti, a anunţat joi Ministerul lituanian de Externe, citat de AFP.
Purtătorul de cuvânt al ministerului Violeta Gaizauskaite a declarat pentru AFP că ţara sa face parte din cele zece state semnatare ale unei scrisori adresate secretarului general al NATO Jaap de Hoop Scheffer, dar a refuzat să precizeze care este conţinutul exact al acesteia.
Potrivit lui Gaizauskaite, în afară de Lituania, celelalte state care au semnat documentul sunt Canada, Polonia, Cehia, Letonia, Estonia, Slovacia, Slovenia, Bulgaria şi România.
Cele zece state vor ca Ucraina şi Georgia să se poată alătura Planului de Acţiuni în vederea aderării (MAP) la NATO.
"Este necesară o politică a porţilor deschise faţă de Ucraina şi Georgia. Refuzarea MAP pentru cele două ţări înseamnă pierderea unei şanse de a le ancora în arhitectura euroatlantică de securitate" potrivit acestei scrisori citate de agenţia poloneză PAP.
"Am primit această scrisoare miercuri", a declarat pentru AFP un diplomat de la sediul din Bruxelles al Alianţei Nord-Atlantice.
Beneficiind mai ales de sprijinul Statelor Unite, cele două foste republici sovietice speră să fie invitate să adere la MAP în timpul summitului Alianţei de la Bucureşti, dar cele 26 de state membre NATO au opinii diferite în legătură cu această iniţiativă.
Circa zece state, între care Germania, Belgia, Spania, Franţa, Grecia, Ungaria, Italia, Luxemburg, Norvegia şi Olanda, se opun în acest stadiu, potrivit diplomaţilor NATO.
Ei subliniază lipsa de susţinere a ucrainenilor pentru aderarea la NATO şi apreciază că o ţară ca Georgia, confruntată cu conflicte interne - cu teritoriile separatiste Abhazia şi Osetia de Sud - nu se poate alătura Alianţei Nord-Atlantice.
Rusia este ostilă făţiş unei noi extinderi a NATO, către ceea ce consideră a fi zona sa de influenţă.